Povestea vorbei- Glosar de religie și civilizație romană

0

Alte zile cu o semnificație aparte la romani erau așa-numitele „dies religiosus”. Era greșit (nefas) ca în acele zile să se întreprindă orice acțiune dincolo de participarea la necesitățile unei zile obișnuite. În aceste zile nu se oficiau căsătorii, nu aveau loc adunări politice sau lupte. Nu se făceau înrolări de soldați și nici nu se începeau călătorii. Nimic nou nu trebuia început și nu se desfășurau ceremonii religioase.

Fas” era un concept central în religia romană. Deși este tradus, în anumite contexte, ca „lege divină”, „fas” însemna, mai precis, ceea ce este „legitim religios”, sau o acțiune care este legală în ochii zeilor. În religia publică, „fas est” e declarat înainte de a anunța o acțiune necesară sau permisă de obiceiurile religioase romane și de legea divină. „Dies fasti” au fost afișate prima dată în Forumul roman în anul 304 î. Hr., de către edilul Gnaeus Flavius, care a spart monopolul patricienilor în folosirea lor, iar de atunci asemenea liste devin comune. De obicei, aceste liste conțineau nu numai zilele și lunile anului, împreună cu diferitele festivaluri ce se organizau, dar și o varietate de alte informații, precum datele unor victorii militare sau ale re-dedicărilor unor temple, putând fi considerate ca niște precursoare ale almanahurilor actuale.

Dies fasti” erau zilele în care pretorul (magistrat roman cu înalte atribuții judiciare, al doilea ca importanță după consul) putea să țină curtea de judecată în toate orele zilei și ele erau marcate în calendarul roman cu litera „F”. În total, pe parcursul unui an, erau 38 de asemenea zile. Existau și „dies intercisi”, cele în care pretorul putea prezida curtea de judecată, dar nu în toate orele zilei, așa încât jumătate din zi era „fastus”, iar altă jumătate era „nefastus”. Numărul acestor zile era de 65 într-un an, iar ele erau marcate în calendar prin semnele „Fp” = „Fastus primo”, și „Np” = „Nefastus primo”.

Orice lucru sau acțiune contrare legii și voinței divine erau „nefas”.Nefas” interzice un lucru ofensator, deopotrivă, din punct de vedere religios și moral, sau indică neîndeplinirea unei datorii religioase. Patricienii romani s-au opus legislației ce permitea ca un plebeu să dețină funcția de consul, pe motiv că este „nefas”: un plebeu, afirmau ei, nu ar avea cunoștințe arcane (tainice, ascunse, secrete) în problemele religioase, acestea fiind, până atunci, un apanaj al patricienilor.

Fasti” reprezenta evenimentele permise din punct de vedere oficial și religios. Toate afacerile statului și ale societății trebuiau tranzacționate doar în “dies fasti”. Strâns asociate cu “fasti” și folosite pentru a marca timpul în ele erau diviziunile calendarului roman.

Fastele” („Sărbătorile”) este și titlul uneia dintre operele marelui poet roman Ovidiu, un calendar versificat al sărbătorilor romane, neterminat (cuprindea doar lunile de la ianuarie la iunie) din cauza exilului poetului pe țărmul dobrogean al Mării Negre, la Tomis – Constanța de astăzi.

Prof. dr. Daniel BOTEZATU

 

Reproducere după Fasti Antiates Maiores (cca. 60 î. Hr.), calendar de la sfârșitul republicii romane, pictat pe peretele unei cripte din Anzio-Italia. Lunile a 7-a și a 8-a erau numite Quintilis (QVI), respectiv Sextilis (SEX), cu ultima lună intercalată, INTER. Fiecare coloană conține zilele, cu un rând suplimentar jos, pentru numărul total de zile din lună. Fiecare zi e notată cu litere de la A la H, K e inițiala de la calendae – prima zi a lunii). F și N sunt zilele faste, respective nefaste

+5 -0
se încarcă...