Izolarea aduce aer mai curat

♦ Cele aproape 60 de zile de restricții de circulație, în paralel cu revenirea în vegetație a copacilor, dar în special cu spălatul străzilor, a făcut ca nivelul poluanților periculoși pentru sănătate să revină pe „verde”.
♦ Din cauza poluării, în primele două luni, Botoșaniul a fost la un pas de a fi nevoit să adopte un „plan de revenire la calitatea aerului” care ar fi presupus, printre altele, și restricții de circulație auto în zonele aglomerate
♦ PM 2,5 reprezintă indicatorul tehnic pentru cele mai periculoase pulberi în suspensie detectabile în aer, adică praful cel mai fin, care pătrunde adânc în plămâni şi provoacă o reacţie a sistemului imunitar.

0

Pământul a avut două luni de respiro și la Botoșani, iar acest lucru se vede și pe calitatea aerului.

 Cele aproape 60 de zile de restricții de circulație, în paralel cu revenirea în vegetație a copacilor, dar în special cu spălatul străzilor, a făcut ca nivelul poluanților periculoși pentru sănătate să revină pe „verde”. Astfel, în ultimele 30 de zile, doar într-o singură zi nivelul de particole mici de praf PM2,5, cele mai periculoase pentru sănătate, a depășit pragul de 10 µg/m³ stabilit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Este vorba de ziua de 10 mai, când acest indicator a ajuns la un nivel de 13,1 µg/m³. Deși mai mare decât limita impusă de OMS, acesta este mult sub pragul de reducere a poluării la care s-a angajat România pentru anul 2020, și anume 20 µg/m³.

În ultima lună, au fost câteva zile în care acest indicator ar fi făcut invidioase și cele mai „verzi” zone ale lumii, situându-se sub 1 µg/m³. Este vorba de zilele de 26 și 27 mai, când s-au înregistrat 0,5, respectiv 0,6 µg/m³.

Aerul se degradase rău la începutul anului

Îmbucurătoare este această reducere a poluării mai ales că în primele două luni Botoșaniul a fost la un pas de a adopta un „plan de revenire la calitatea aerului”, care ar fi presupus printre altele și restricții de circulație auto în zonele aglomerate. De exemplu între 8 şi 10 ianuarie s-au înregistrat valori de-a dreptul cutremurătoare 57,2 µg/m³ şi 64,1 µg/m³. Valori foarte mari s-au înregistrat şi pe 26 ianuarie (58,2 µg/m³) sau 28 ianuarie (56,7 µg/m³). Aceste valori au plasat Botoşaniul în zona roşie, calitatea aerului în acele zile fiind asemănătoare cu cea din marile metropole ale lumii, precum Beijing sau Seul, unde poluare industrială şi urbană este o mare problemă.„În luna ianuarie am avut mai multe depăşiri decât am avut tot anul 2019 sau 2018 (n.r. – anul din istoria recentă cu cele mai multe depăşiri)”, recunoștea, în februarie, Eugen Mateciuc, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Botoşani.

Raportul airvisual.com pe 2019 a confirmat faptul că Botoșaniul era în topul orașelor României cele mai poluate cu pulberi de materie în suspensie de 2,5 microni (fire de praf). Chiar dacă nivelul poluării, a scăzut față de 2018, Botoșaniul s-a situat pe locul 7 la nivel național și locul 312 în Europa, față de locul 14 în 2018. Anul trecut, media înregistrată la Botoșani a fost de 13,3µg/m³, față de o medie de 14,8 µg/m³ acum doi ani.

România s-a obligat să reducă poluarea cu praf

Standardul de calitate a aerului la care s-a obligat România în 2019 a fost de 25 µg/m³, iar de la 1 ianuarie acesta a scăzut la 20 µg/m³. Trebuie spus însă că standardul OMS este de doar 10 µg/m³, iar specialiştii organismului internaţional, recomandă să nu se aerisească încăperile şi atenţie la efectuarea activităţilor în aer liber, dacă nivelul pulberilor în suspensie este mai mare de 12 µg/m³.

De ce e periculos praful

PM 2,5 reprezintă indicatorul tehnic pentru cele mai periculoase pulberi în suspensie detectabile în aer în special în oraşele mari. „2,5” se referă la dimensiune şi indică o particulă de maxim 2,5 microni, adică foarte fină, care pătrund adânc în plămâni. Aceste particule sunt greu de îndepărtat şi provoacă o reacţie a sistemului imunitar. Mai precis, celulele de apărare ale organismului le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare. Cum nu reprezintă bacterii, sistemul imunitar nu le poate „ucide”, iar rezultatul reprezintă o inflamaţie permanentă a ţesutului pulmonar. De regulă, aceste pulberi conţin şi substanţe active, care generează un proces de îmbolnăvire a plămânilor similar celui cauzat de fumat sau de îmbătrânire. Expunerea pe termen lung la poluarea cu particule fine creşte mortalitatea şi riscul de boli cardiovasculare.

+4 -0
se încarcă...