spot_img
miercuri, aprilie 24, 2024
AcasăLocal BTDin Patrimoniul Memorialului Ipotești – Proces Verbal „de allegere a locurilor locuitorești...

Din Patrimoniul Memorialului Ipotești – Proces Verbal „de allegere a locurilor locuitorești de acelle a proprietăței”, Ipotești, 1865

În glumă, dar nu departe de adevăr, Eminescu spunea despre moșia părinților săi că „era lungă de-ţi trebuia ceasuri s-o înconjori şi îngustă de o puteai sări cu piciorul”. Așa cum o arată anexa la o hotărnicie din 1851, păstrată la Arhivele Statului Iași, harta moșiei confirmă aprecierile lui Eminescu (a se vedea, de exemplu: A.Z.N. Pop, Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962, planșa 1).

Alegerea, despărțirea și stâlpirea” moșiei Ipotești, întru confirmarea hotarelor ei, s-a făcut de mai multe ori.

Pe 31 octombrie 1813, mai mulți oameni bătrâni din Ipotești și Cucorăni dădeau mărturie pentru hotarul dintre cele două moșii. Mărturia se făcea cu carte de blestem, pe care stolnicul Iordachi Murguleț (de la care moșia avea să treacă la fiica sa Ileana, căsătorită cu Doxachi Hurmuzachi, și, apoi, tot ca zestre, la fiica Ilenei, Eufrosinia, căsătorită Petrino) o scotea „de la preaosfinția sa părintele mitropolitul chirio chirio Veniamin, din velet 1813, iulie 21”. Cartea o citea, așa cum fusese rânduit de mitropolit, protopopul și iconomul Ilie, care redacta și textul hotărniciei (Gh. Ungureanu, Eminescu în documente de familie, București, 1977, p. 3-4).

În 1847, când Ipoteștii au intrat în proprietatea lui Gh. Eminovici, comisiunea delegată de Judecătoria Botoșani pentru stabilirea limitelor moșiei consemna în Jurnal, pe 3 octombrie: „Iară hotarele de cătră megieși, și anumi, atît  în capitele Ipoteștilor, din care unul lovește în coasta Hrișcanilor, după  cum mai sus s-au arătat, iară altul în coasta Teișoarei, cît și în coastele  Ipoteștilor, din care una lovește în coasta Cătămărești și a Rușilor, iară alta, cea opusă în coasta părții din Ipotești, a casăi răposatului hatman Manu, cercetîndu-să cu de-amănuntul, s-au găsît despărțite și statornicite cu movile și cu pietre hotară” (Gh. Ungureanu, p. 142-146).

Aceleași movile delimitau moșia în 1813 și erau consemnate și în procesul-verbal din 1865, prin care se alegeau locurile „locuitorești de acelle a proprietăței”, așa cum o cerea Reforma agrară. Documentul, semnat de Gh. Eminovici, se păstrează astăzi în Fondul Documentar Ipotești:

Proces Verbal

Anul Una mie opt sute șase ḓeci și cinci luna Decembrie în opt ḓelle.

Sub semnatul ingineru, venind la satul Ipoteștii părțile D-lui Gheorghie Eminovici communa Cocorenii plassa Târgului și găsind terminate de comisiunea adhoc lucrările de allegere a locurilor locuitorești de acelle a proprietăței, am procedat la redicarea în planu a linielor de hotare a acellor locuri, și verificând măsurătorea, am constatat că se cuvine

I În Vatra Satului                                                                             St. Patrat

1/ Pentru Nr. de 24 case ale clăcașilor de diferite categorii                               10.800

2/Reservat pe sama proprietarului                                                                      2.340

Total în vatră cuvenit locuitorilor și reservat de proprietate                               13.140

IIle Pamentu de aratură fânațu și Islazu

1/ Pentru 7 locuitori cu bracile câte 7200 St. Patrat de fie care: făcu                50.400

În total și cu vatra Satului: făcu                                                                         63.540

Darʾ acești clăcași sunt statorniciți cu locuințele lor pe douě trupuri de moșie despărțite una de alta prin alte douě proprietăți, aflate în mijlocu: Ipoteștii d-lui Isăcescu și Ipoteștii proprietate a Statului, înscriși la unu locu în tabloul de constatare. Și darʾconstatânduse cantitatea ce trebue sse fie pe o bucată sʾau descoperit:

  • Locul pentru Nr. de 14 case ale clăcașilor 300
  • Au reservat proprietariul 404
  • Pentru 4 clăcași cu brăcile câte 7200 St. 800

În total  36.504.                                                                            

Și fiind că casele loru sunt forte împrăștiete nu sʾau putut construi și stelpi o vatră de sat derʾ li sʾau mărginit ace cantitate de mai sus ḓise în trun singur trupu așia pre cum se vede însemnată pe planu cu lit. a

În al doilea trupu sʾau constatat că se cuvine să fie

1/. – Locul pentru Nr. de 10 case a le clacașilor                                                       4.500

2/. – Au reservat proprietariul                                                                                  930

3/. – Pentru 3 trei clacași cu bracile căte 7200 St.                                                 21.600  patrat de fie care                                                                                                      2

În total                                                                                                          27.030

            Și aceste case fiind împrăștiete nu sʾau  putut face o vatră de satu și darʾ întinderea de mai sus în soma de douě ḓeci și șapte mii trei ḓeci și șase Stenj. Sʾau mărginit  în unu singuru trupu precum să vede însemnat pe planu sub fig: B

Bucata demarcată pe planu cu lit. a se mărginește începând měsura din punct Nr. 1 ce este în gardul unei vii și hotarul între Ipoteștii D-lui Eminovici și Ipoteștii Isecescu șiʾn spre apusu pe hotaru și la 26 Stenj sʾau găsit o pietra cu Nr. 2 de a colo tot pe hotaru în spre apusu preste păreu la deal și la 197 Stenj sʾau găsit locul unei pietre ce să vede sub Nr. 3, de acolo cotind puțin hotarul tot pe elu la deal și la 40 stenj. sʾau făcut movila Nr. 4 care face colțu. Iar de acolo drept în josu preste unu păreu pěne în hotarul moșiei Cătămărești 120 Stenj. unde sʾau făcut movila Nr. 5 ear de acolo pe hotarul ce desparte moșiele Cătămărești și Ipoteștii la vale și la 20 Stenj. sʾau găsit erași locul unei pietre sub Nr. 7 ear de acolo pe hotaru la deal 60 stenj. pěne în colțul unui șanțu unde sʾau făcut o movilă Nr. 8 care face colțu: de a colo în sus drept, pěne în colțul șanțului viei proprietariului 90 Stenj. ce se vede cu Nr. 9 de la care apoi 46 Stenj. 4 palme pěne la punctu Nr. 1 de unde sʾau început măsurătorea; acest trupu sʾa mărginit șiʾ ncunjurat prin brazdă și movile cuprinḓând soma de 12 douě spre ḓece fălci 54 cinci ḓeci și patru prej. Iar bucata demarcată pe planu cu lit. B se mărginește începând măsura din movila ce este în hotarul moșiei Ipotești, proprietatea a Statului  ce se vede sub Nr. 1 și în sus drept 130 St. Și 5 palme pěne în hotarul moșiei Ipotești. D. Mavrodin unde sʾau făcut o movilă Nr. 2 de a colo pe hotarul între Ipoteștii D. Eminovici și Ipoteștii D. Mavrodin pe deal și în păreu la 61 St. S ʾau găist o gropă ce se vede cu Nr. 3 de a colo cotind puâin hotarul lat pe el la deal de 153 St 4 palme sʾau făcut o movilă cu Nr. 4, care face colțu. Iar de a colo erași în curmezișu în josu drept 132 St. pěne în hotarul moșiei Ipoteștii proprietate a Statului, unde sʾau făcut o movilă Nr. 5 de a colo pe hotarul între Ipoteștii Statului și Ipoteștii D. Eminovici și la 36 St. 4 palme sʾau găsit o movilă ce să vede cu Nr. 6 de la aceea la valepe hotaru la 109 St. 4 palme sʾau găsit o pietră cu Nr. 7 ia r de a colo 64 St. pěne la movila Nr. 1 de unde sʾa început měsura. Acesta bucată sʾau încunjurat cu brasdă și movile cuprinḓând soma de noue fălci trei ḓeci și una prăj.

Cu acest modu remaind mulțumite ambele părți: sʾau închiet acest procesu verbal în doue exemplare, care subscrise de mine și membrul comisiunii ad hoc sʾau dat unul comunei iară altul sʾau înaintat Domnului prefect a Județului spre regulă.

Ingineru  –   Semnătură

În ființa și cu mulțămirea Subsemnatului Proprietar moșiei Ipotești sʾau desăvârșit lucrarea de față –  G. Eminovici

În ființa și cu mulțămirea Subsemnatului delegat ales din partea Clacașiloru  sʾau desăvârșit lucrarea de față –   Semnatura

În ființa și cu mulțămirea Subsemnatului Primar Comunei  Cucorenei   sʾau desăvârșit lucrarea de față

1866 Genar

Nr. 38

Scriitori – G.Th. Manu.”

 

 

Deja ai votat!
Botoșani
cer acoperit de nori
10.6 ° C
10.6 °
9.4 °
95 %
3.1kmh
100 %
mie
18 °
joi
20 °
vin
11 °
sâm
18 °
Dum
20 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

E bine să conduci verde cu mașina electrică, dar nu strică să fii și prevăzător.

EDITORIAL

Nu am idee câtă lume cunoaște pilda cu broscuța surdă și, de aceea, pentru a fi sigur că voi fi înțeles așa cum trebuie...

EPIGRAMA ZILEI

Foaie verde și-o sipică, Badea are ... leafa mică Dar spune la orișicare Că eu am ... poșeta mare! -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...