Din patrimoniul Memorialului Ipotești –  6000  de volume ale poeților români postbelici  

0

La 20 de ani de la dispariţia lui Laurențiu Ulici, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” organizează, în perioada 13-14 iunie 2020, Colocviul de exegeză literară, ediția a IV-a, In honorem Laurențiu Ulici. Dată fiind starea de alertă și necesitatea luării măsurilor pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2, așa cum a fost anunțat deja, colocviul se va desfăşura on-line.Înregistrările audio-video şi textele comunicărilor vor fi disponibile, începând cu data de 15 iunie, ora 11.00, pe site-ul Memorialului: http://www.eminescuipotesti.ro/ și pe pagina de Facebook: https://www.facebook.com/Memorialul-Ipotesti-Centrul-National-de-Studii-Mihai-Eminescu-432404520184709/.

Din inițiativa lui Laurențiu Ulici a fost inaugurată, pe 15 ianuarie 2000, Biblioteca Națională de Poezie „Mihai Eminescu”. Grație fondului de carte donat de Laurențiu Ulici Ipoteștiului – peste 6000  de volume ale poeților români postbelici –, Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a putut să-și lărgească aria de cercetare de la opera eminesciană la poezia românească în integralitatea ei.

Marea majoritate a volumelor sunt cu autografe. Iar din aceste autografe se desprinde o anume imagine a lui Laurențiu Ulici, critic și istoric literar, prietenul multora dintre scriitori.

Reproducem mai jos câteva dintre dedicații:

Lui Laurențiu Ulici,

Acest prietenesc omagiu –

Ana Blandiana, noiembrie 1970

(pe  volumul Cincizeci de poeme)

Se dăruiește, în semn de veche și neschimbătoare iubire, criticului Laurențiu Ulici de către amicul său Mihai Ursachi, 20 sept. 1975, la Iași în Țicău

(pe volumul Diotima)

Domnului Laurențiu Ulici, celui îndreptat cu sufletul spre «tinerii» scriitori, această ultimă tentativă  de-a-l convinge că exist și ca poet, deși ne prea știind din ce promoție fac parte, rugându-l să-mi citească, de la un capăt la altul, cartea, ca pe un roman, într-o zi luminoasă,

Cu stimă, grație și-un melc,

Îngerul Emil Brumaru,

octombrie -1980

(pe volumul Dulapul îndrăgostit)

Lui Laurențiu Ulici –

de imaginea căruia voi lega întotdeauna (și totdeauna cu cordialitate) adolescența sa de poet la care poate că într-o zi se va întoarce, din care poate că nu va pleca de tot niciodată…

Ion Caraion

(pe volumul Dragostea e pseudonimul morții)

Prietenului Laurențiu Ulici, cu o neîntreruptă dragoste și cu o discontinuă și tandră stimă aceste «noduri și semne» odată cu inima lui Nichita Stănescu, 1982, octombrie

(pe volumul noduri și semne)

Lui Laurențiu Ulici,

Minunatului critic care urmărește generațiile, prietenia și inima lui Ioan Flora, Neptun, iulie 1982”

(pe volumul Fișe poetice)

Lui Laurențiu Ulici,

Aceste gânduri (pur și simplu) cu veche prietenie și admirație Domniei sale, omagiu,

Marin Sorescu, august, 1989

(pe volumul Ecuatorul și polii)

Lui Laurențiu Ulici,

Aceste versuri care au înfruntat cerbicia cenzurii, dar nu și piligrafia mică socialistă!

Omagiu din partea umilului său prieten Petre Stoica, Buc., 4 martie 1990

(pe volumul Tango și alte dansuri)

+1 -0
se încarcă...