Raluca Stăncescu exclusă din magistratură după condamnarea la închisoare

0

Condamnată la șase ani și 10 luni închisoare cu executare în dosarul „Șantaj la Parchet”, Raluca Stăncescu, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, mai primește o lovitură de grație. Secția de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va decide astăzi eliberarea ei din funcția de procuror, „ca urmare a condamnării definitive pentru săvârşirea unor infracţiuni”.

Eliberare din funcție echivalentă cu excluderea din magistratură

Decizia CSM, colaborată cu sentința dictată săptămâna trecută de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), echivalează cu o excludere din magistratură pentru Raluca Stăncescu, lucru fără precedent în istoria justiției botoșănene de după Evenimentele din Decembrie 1989. Decizia vine după o altă măsură luat de membrii CSM, care au luat act, în aprilie 2020, de încetarea mandatului de prim-procuror a Ralucăi Stăncescu.

În august 2017, după izbucnirea scandalului, descinderile procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și arestarea Ralucăi Stăncescu, CSM a decis suspendarea ei din funcția de prim-procuror. Însă, după ce aceasta a fost eliberată, CSM a fost nevoit să revină asupra deciziei. În schimb, în octombrie 2017, după ce procurorii DNA au dispus trimiterea ei în judecată, CSM a dispus pentru a doua oară suspendarea din funcția de conducere. Cât privește statutul de magistrat, CSM nu a putut luat nicio măsură întrucât până la pronunțarea sentinței definitive Raluca Stăncescu s-a bucurat de prezumția de nevinovăție. Acum, însă, în urma condamnării penale, ea a devenit incompatibilă cu statutul de magistrat și prin urmare CSM va decide eliberarea și din funcția de procuror.

Urmări și în structurile Ministerului Afacerilor Interne

Sentința ÎCCJ, prin care toți cei patru inculpați din dosarul „Șantaj la Parchet” au fost găsiți vinovați și condamnați la închisoare cu executare, va avea însă o reacție în lanț. Asta pentru că atât Constantin Batcă, agentul de poliție din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cât și comisarul șef Daniel Buliga, din cadrul Direcției Generale Anticorupție, puși la dispoziție pe timpul procesului, au devenit și ei incompatibili cu statutul de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne și urmează să fie destituiți. Asta dacă nu cumva au demisionat din funcții în cele câteva ore care s-au scurs de la pronunțarea sentinței de către ÎCCJ, emiterea mandatelor de executare a pedepselor și încarcerare. Demisiile sau încetările raporturilor de muncă sunt de înțeles în condițiile în care ÎCCJ a dispus în cazul inculpaților și aplicarea unor pedepselor complementare, constând în interdicția de a mai exercita profesiile de care s-au folosit în comiterea infracțiunilor.

Șantaj la adresa socrului

Conform rechizitoriului DNA, care a stat la baza procesului, Raluca Stăncescu l-ar fi șantajat, împreună cu iubitul său, Cătălin Stavără, pe fostul socru al acestuia. Planul ar fi fost pus la punct în 2016, intențiile fiind de a-l convinge pe fostul socru al iubitului său să renunțe la un apartament și la o garsonieră din Botoșani. Cum-necum, Raluca Stăncescu a fost interceptată chiar în biroul ei de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, în timp ce îi cerea unui polițist să o ajute cu o problemă personală, în discuție menționându-se că este în război cu fostele rude ale prietenului său și că vrea să deschidă un dosar de evaziune pe numele acestora. „Prin constrângerea psihică exercitată, inculpații Stăncescu Raluca și Stavără Cătălin au urmărit să-i inducă persoanei respective o stare de temere prin aceea că, dacă refuză, vor fi inițiate cercetări față de aceasta și față de membrii familiei acesteia pentru săvârșirea unor pretinse infracțiuni de evaziune fiscală și trafic de persoane”, acuzau procurorii DNA.

Favorizarea iubitului

Procurorul-șef a avut mai multe întâlniri cu fosta soție și cu fostul socru al iubitului său, în localuri din centrul municipiului, iar amenințările cu dosare penale au fost înregistrate, o serie de imagini surprinse cu o cameră ascunsă folosită de unul dintre martori ajungând probe în dosarul DNA. În timpul anchetei, a ieșit la iveală că Raluca Stăncescu, în perioada 30 octombrie 2015 – 4 februarie 2016, l-a determinat în mod direct pe agentul Constantin Batcă să tergiverseze cercetările pe care le efectua într-un dosar penal care-l viza pe Cătălin Stavără, anchetat pentru o agresiune comisă în clubul „Society”, în scopul îngreunării cercetărilor penale și favorizării acestuia din urmă. „Pentru a justifica perioada în care cauza s-a aflat în nelucrare, la începutul lunii noiembrie 2016, agentul de poliție, cu intenție, a întocmit în fals două procese verbale, prin antedatare și inserarea unor mențiuni nereale. În același context și în aceeași calitate, la data de 04 februarie 2016, inculpata Stăncescu Raluca l-a determinat pe inculpatul Batcă Constantin să-i pună la dispoziție, fără drept, un suport optic ce conținea înregistrări ale unor camere de supraveghere (mijloc de probă în același dosar penal menționat mai sus) în vederea favorizării inculpatului Stavără Cătălin, lucru pe care agentul de poliție l-a și făcut în cursul aceleiași luni”, au mai arătat procurorii DNA. Anchetatorii subliniau că, pe 22 iunie 2016, Raluca Stăncescu a divulgat fără drept iubitului său, Cătălin Stavără, date nedestinate publicității, cu caracter confidențial, rezultate din supravegherea tehnică a unei persoane, realizată în contextul instrumentării unui alt dosar penal.

Acuzații privind compromiterea intereselor justiției

Prin urmare, punând cap la cap aceste informații, Raluca Stăncescu a fost acuzată de șantaj, instigare la favorizarea făptuitorului, instigare la compromiterea intereselor justiției, divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane. La rândul său, Cătălin Stavără a fost inculpat pentru șantaj, În schimb, polițistul Batcă, care ar fi răspuns la solicitările fostului prim-procuror, a fost trimis în boxa acuzaților pentru favorizarea făptuitorului, fals intelectual în formă continuată și compromiterea intereselor justiției. Un caz aparte l-a reprezentat cel al comisarului șef Bogdan Buliga, fostul șef al Serviciului Județean Anticorupție, care a fost trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă. Asta pentru că în ancheta DNA el nu a recunoscut că Raluca Stăncescu ar fi apelat și la ajutorul său în dosarul penal ce îl viza pe fostul socru al lui Cătălin Stavără.

Dosar judecat la Curtea de Apel Târgu Mureș

În primă fază, dosarul instrumentat de DNA s-a judecat la Curtea de Apel Târgu Mureș, magistații condamnându-i pe Raluca Stâncescu și Cătălin Stavără la închisoare cu executare. În schimb, în cazul lui Constantin Batcă s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, în timp de Bogdan Buliga a fost achitat. A urmat apelul formulat de procurorii Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, iar ÎCCJ i-a trimis pe toți la închisoare. Raluca Stăncescu a fost condamnată la șase ani și 10 luni de închisoare, prietenul ei Cătălin Stavără la trei ani de detenție, polițistul Constantin Batcă la trei ani, șase luni și 20 de zile de închisoare, iar comisarul șef Bogdan Buliga la doi ani și șase luni de detenție. Din pedepse, li se vor scădea însă perioada în care au fost reținuți sau arestați.

+16 -2
se încarcă...