Povestea vorbei – A plăti/a împărți nemțește sau ca olandezii?

0

„A plăti/a împărți ca olandezii” (în engleză „Going Dutch/dutch”) este o expresie care indică faptul că fiecare persoană care participă la o activitate plătită își acoperă propriile cheltuieli și nu costul întregului grup. Expresia este aparent incorectă în limba engleză, ținând cont de faptul că timp de câteva secole, începând cu veacul al XVII-lea, cuvântul „olandez” a avut o conotație negativă în engleză, cu înțelesuri precum „ieftin, duplicitar, alcoolic, sărac, trădător, egoist sau pur și simplu greșit”. Utilizarea cu sens peiorativ a termenului „dutch/olandez” provine din animozitatea anglo-olandeză din cauza pozițiilor lor concurente ca mari puteri navale, care s-au manifestat în forma mai multor războaie, cele mai multe purtate pe mare. Nu este deci, de mirare, că la mijlocul secolului al XVII-lea, când a izbucnit războiul, englezii au lansat câteva expresii derogatorii referitoare la rivalii lor. În 1654 este consemnată prima asemenea expresie, „contract olandez”, adică un contract pe care nu se poate pune bază, încheiat la beție. Curând apar expresii precum „palat olandez”, desemnând de fapt o cocioabă, „curaj olandez”, câștigat în urma consumului exagerat de alcool sau „socoteală olandeză”, însemnând o notă de plată nedetaliată, pe care cercetând-o cu atenție constați că e mai mare decât factura corectă. Așadar, contrar celor spuse adeseori, nimic nu pare să aibă legătură în expresia din titlu cu o persoană care plătește pentru sine. De fapt, originea expresiei are prea puțin de-a face cu ceea ce considerăm azi „olandez”. Între secolele al XVII-lea – al XVIII-lea, multe grupuri de limbă germană au emigrat în SUA. Pentru cei care s-au stabilit în Pennsylvania, ei au devenit cunoscuți sub numele de olandez/dutch din Pennsylvania. De fapt, este vorba despre o corupție a endonimului „deitsch”, pe care aceste grupuri îl foloseau pentru a se denumi pe ei și teritoriul pe care îl locuiau. Explicația e simplă: distrugerile provocate de războiul de 30 de ani (1618-1648) și războaiele dintre principatele germane și Franța au determinat sute de mii de germani din sud-vestul actualei Germanii (regiunea Palatinatul Renania) să emigreze și să se stabilească în regiunea din nordul-estul viitoarelor SUA, numită de ei Pennsylvania după numele lui William Penn, englezul căruia îi aparținea imensul teritoriu. Motivul pentru care acești vorbitori de germană au fost numiți olandezi nu e prea clar. Mult timp, germanilor europeni veniți din regiunile muntoase germane li se va spune „olandezii de sus”, iar cei veniți din regiunile joase ale Sfântului Imperiu Roman de Neam Germanic, actuala Olandă, erau numiți „olandezii de jos”. În final, termenul „dutch” s-a generalizat pentru toți acești vorbitori de germană. În SUA, olandezul din Pennsylvania are reputația de a nu datora nimic nimănui niciodată, așa încât atunci când un grup de prieteni ia masa într-un restaurant fiecare își plătește consumația proprie. Având în vedere că expresia „dutch treat” (cină olandeză, în care fiecare își plătește partea sa de consumație) nu apare în SUA mai devreme de cumpăna dintre secolele XIX-XX, se pare că ea nu are legătură cu fosta linie de expresii peiorative referitoare la olandezi, lansate de britanici cu câteva veacuri înainte. Interesant este faptul că doar la români și la turci există expresia „ a plăti nemțește”, adică fiecare pentru ceea ce a consumat. La noi, expresia pare să fi venit dinspre Transilvania, locuită multă vreme de o importantă comunitate de germani. Termenul de neamț e moștenit în limba română din slavă, accepțiunea slavă a cuvântului referindu-se mai curând la austrieci decât la germani. Să nu uităm că din 1699, după Tratatul de la Karlowitz, Transilvania a fost încorporată la Imperiul Austriac (din 1867 Imperiul Austro-Ungar). Din Transilvania, expresia „a plăti nemțește” s-a răspândit și în Vechiul Regat, rezistând până astăzi. Având în vedere cele scrise, de acum înainte veți ști și veți putea explica și prietenilor „de consumație” resorturile istorice ale expresiei așa cum este ea folosită în România. Poftă bună!

Prof. dr. Daniel BOTEZATU

+12 -0
se încarcă...