Descoperire importantă în situl arheologic Ştefăneşti – Hulboca

0
Cercetările în situl Ştefăneşti - Hulboca au scos la lumină un cuptor de ars ceramică

În situl de la Ştefăneşti – Hulboca arheologii au scos la lumină un cuptor de ars ceramică, primul de acest fel descoperit în România. „Am descoperit un cuptor de ars ceramica, într-un sit datat în perioada eneolitică, aparţinând Culturii Cucuteni. Situl poate fi datat cu aproximaţie la începutul mileniul IV, între 3800 – 3700 înainte de Hristos”, a declarat arheologul Andreea Ţerna.

Cuptorul se află în partea de Vest a sitului, într-o zonă periferică şi reprezintă un tip nou de cuptor pentru România. Acest tip de cuptor a mai fost cercetat în Republica Moldova şi în Ucraina, în zona dintre Bug şi Nistru, regiuni care au fost, de asemenea, locuite de comunităţi ale Culturii Cucuteni. Cuptorul este documentat după cele mai moderne metode arheologice.

Este un cuptor care are două camere dispuse vertical. La partea inferioară este camera de foc, iar la partea superioară erau arse vasele. Cele două camere sunt despărţite de plăci din lut care erau aşezate peste canalele cuptorului. Cuptorul are trei canale demarcate de pereţi, dar şi o boltă care nu se păstrează în săpătură. Presupunem că bolta era distrusă după fiecare ardere pentru a avea acces mai uşor la vase şi reconstruită la evenimentul următor de ardere. Bolta era făcută din împletitură de nuiele şi lutuită pe dinafară, Temperatura de ardere în aceste cuptoare putea să ajungă la circa 800 – 900 de grade. Nu este de mirare deoarece ceramica Cucuteniană este de o calitate foarte bună şi are o pictură impresionantă”, a explicat Andreea Ţerna.

Descoperirea îi va ajuta pe specialişti să înţeleagă mai bine procesul tehnologic de fabricare a vaselor de ceramică şi contextul social şi economic al producerii ceramicii în perioada epocii cuprului.

În România au mai fost investigate până acum, în anii ’50, cuptoare de ars ceramica de alt tip, cu grilaj, nu cu canale, dar informaţiile din acea perioadă sunt foarte puţine, de cele mai multe ori nu există fotografii sau documentaţie de şantier care să ofere date privind modul în care erau construite şi folosite cuptoarele.

În situl de la Şefăneşti – Hulboca mai sunt cuptoare similare, situate în partea de Vest şi Sud a aşezării, specialiştii apreciind că exista un grup de meşteri olari în acea aşezare.

Cercetările în zonă vor continua până pe 15 septembrie. La cercetări participă, alături de arheologi de la Muzeul Judeţean, specialişti de la Universitatea  „Școala Antropologică Superioară” , din Chişinău și de la Platforma Arheoinvest (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași).

Cercetări începute în urmă cu trei ani

Cercetările în acest sit au fost începute în anul 2017, printr-o etapă de investigaţii non invazive, respectiv prospecţiuni geofizice, realizate împreună cu reprezentanţii unei instituţii din Frankfurt, Comisiunea Romano – Germanică, o ramură a Institutului German de Arheologie, cu care Muzeul Judeţean Botoşani are un acord de colaborare.  „Prospecţiunile de atunci au arătat că avem de-a face cu o aşezare de circa 18 hectare, care constituie, la ora actuală, cea mai întinsă aşezare a Culturii Cucuteni din România. Ea prezintă o structură de organizare internă foarte elaborată, are locuinţe dispuse în şiruri concentrice, amplasate în jurul unei piaţete centrale, în care se află şi o locuinţă de mari dimensiuni, care avea probabil un rol deosebit pentru comunitate. În aşezare, prin prospecţiunile geofizice, am identificat şi existenţa şanţurilor de delimitare a sitului, un şanţ care este dublat de o palisadă, în partea interioară, drumuri care converg către piaţeta centrală, dar şi aceste anomalii geofizice care indicau existenţa unor cuptoare de ars ceramica. Anul acesta am vrut să vedem cum arată aceste cuptoare”, a concluzionat Andreea Ţerna.

Cercetările de la Ştefăneşti – Hulboca sunt finanţate în acest an de Muzeul Judeţean şi instituţia germană.

+69 -3
se încarcă...