Ministrul Muncii și-a schimbat din nou părerea și îi critică pe bugetarii din subordine

0

Minunea a ținut mai puțin de o lună. După ce în urmă cu ceva mai mult de trei săptămâni, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, declara la Botoșani, că bugetarii au crescut în ochii ei, acum a revenit asupra declarației și i-a pus din nou cu spatele la zid într-o postare pe Facebook.

„Am trăit experienţa în care am fost mulțumită de de implicarea lor, deși, inițial, erau mai degrabă pe minus în evaluarea mea și mă refer la AJOFM-uri, mă refer la AJPIS-uri, instituții care au lucrat peste weekend, au înțeles mesajul meu și anume: seriozitate, treabă, rezultate”, spunea Violeta Alexandru la Botoșani, pentru ca acum să afirme că: „Nu văd o mobilizare din partea AJOFM-urilor pentru a se implica activ în facilitarea angajării persoanelor înregistrate, pentru a prelua imediat informaţii de la angajatorii care au locuri de muncă şi pentru a căuta cu determinare să le găsească persoane interesate şi apte să muncească. Se comportă exact ca cineva care nu va putea răspunde niciodată unui mediu concurenţial. Fac strictul necesar la acest capitol. Nu văd că AJOFM-urile sunt conectate la schimbările din piaţa muncii”.

„ANOFM parcă vrea să se transforme în agenţie de plăţi”

Mai mult, aceasta a precizat că pare că AJOFM vrea să se transforme în agenţie de plăţi. „Nu cred că la acest lucru trebuie să se rezume. Oamenii trebuie să aibă reală încredere că, dacă bat la uşa AJOFM, aici sigur există şanse reale să îşi găsească un loc de muncă. O să cer să vorbim mai mult despre ce locuri de muncă şi-au găsit oamenii prin AJOFM. România are nevoie să se muncească. Cele două părţi – angajaţi şi angajatori – chiar sunt parteneri; sunt aici pentru ca acest lucru nu numai să se audă, dar să se şi întâmple”, a mai precizat ministrul Muncii.

Oferta educațională nu e în concordanță cu piața muncii

Aceasta a admis totuși că, de fapt problema pieții muncii, așa cum au subliniat și antreprenorii ține mai mult de modul în care statul înțelege să stabilească cifrele de școlarizare și specializările pe care tinerii le pot îmbrățișa. „În România, se califică oameni pentru diverse meserii după cum crede statul că trebuie. Nu este normal. Banii de formare trebuie să ajungă la firme şi ele să îi gestioneze. Acestea ştiu cel mai bine ce tip de pregătire le este necesară viitorilor angajaţi, când şi cum trebuie făcută. Ele vor urmări ca formarea să se facă bine pentru că au interesul să aibă forţă de muncă competitivă”, a mai scris ministrul Muncii.

De partea cealaltă, angajatorii pun mai mare preț pe meseriași decât pe absolvenții de studii superioare. Astfel, un electrician proaspăt absolvent de şcoală profesională se angajează cu un salariu brut de minim 3.500 – 4.000 de lei pe lună, în timp ce un absolvent de facultate primeşte imediat după terminarea cursurilor oferte de muncă la nivelul salariului lunar minim brut pe economie, de 2.230 de lei. Din acest motiv, Cristina Chiriac, preşedintele Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin, a solicitat dezvoltarea şcolilor profesionale şi a criticat transformarea claselor profesionale în clase de liceu teoretic.

La modul declarativ, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a susţinut mereu că una dintre priorităţile ministerului pe care îl conduce o reprezintă dezvoltarea sistemului de învăţământ profesional dual, astfel încât şcoala să formeze absolvenţi calificaţi. În practică însă lucrurile sunt departe de așa ceva.

+5 -0
se încarcă...