„Seceta a ucis orice boare de vânt./ Soarele s-a topit şi a curs pe pământ./ A rămas cerul fierbinte şi gol./ Ciuturile scot din fântână nămol.” Versurile lui Nicolae Labiș descriu poate el mai bine situația din sudul județului Botoșani. Seceta care se manifestă în zonă le dă mari bătăi de cap agricultorilor, care și-au văzut în două rânduri culturile compromise, atât ele de toamnă, cât și cele de primăvară, pe care le-au semănat după ce au văzut că au parte de o primăvară secetoasă. „Seceta s-a accentuat extrem de tare. Am avut orz și grâu și am întors și am pus porumb. Cu puținul de apă din toamnă și de peste iarnă a înspicat, dar a mai legat pentru că nu a plouat. Am pus hibrid timpuriu în ideea că va compensa diferența de timp și să ajungă la maturitate odată cu cel semănat în optim, dar, din păcate, nu s-a întâmplat așa ceva”, a declarat Ioan Pleșca, fermier din comuna Călărași. Acesta se teme și că din cauza secetei și producția de floarea-sorelui va fi total compromisă, în sensul că nu va recolta mai mult de 300-400 de kilograme la hectar, adică mai puțin de un sfert decât într-un an normal. „Mie frică și de floarea-sorelui, pentru că majoritatea sâmburilor sunt seci din cauza lipsei apei la timp. Eu am și porumb cultivat în momentul optim și dacă eu am 1,75 metri înălțime, nu-i pot ajunge cu mâna la spic, dar ce să faci că e sterp”, a mai spus fermierul.
Nu există posibilitatea de irigații
oan Pleșca a mai declarat că în zona de platou pe care cultivă nu există posibilitatea de a iriga culturile. „Eu am intrat în producție din ‘66. Pe timpul lui Ceaușescu, prin ‘87, s-a vorbit că o să se aducă apă din Prut pentru irigații, dar doar cu vorba s-a rămas. Pe zona de platou pe care cultiv, ploile ne ocolesc în fiecare an, dar parcă nenorocire mai mare ca-n acest an nu a fost”, a adăugat fermierul, subliniind că seceta este atât de mare, încât cei care au animale pe câmp trebuie să le ducă apă la animale cu cisternele, pentru că „izvoarele au dispărut, izvoarele din trecut nu mai sunt”.
Omul este disperat și pentru că producția de porumb nu o va putea folosi nici ca furaj pentru animale. „Nu mai sunt animale. Pe ulița pe care stau eu, acum 10 ani erau 20 de vaci, acum mai sunt doar două. Cui să-i dai furajele”, a întrebat retoric agricultorul.
Seceta se manifestă profund în zona comunelor din sudul și sud-estul județului: Hlipiceni, Răuseni, Călărași, Santa-Mare, Todireni și Românești.
Delibaș: „Din păcate seceta și-a spus cuvântul pe areale extinse”
Situația este cunoscută și la nivelul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ). „Este un an dificil. Sunt microzone în județ în care seceta face ravagii, dar sunt și zone, așa cum am mai spus, în care vom recolta porumb și floarea-soarelui. Am monitorizat permanent, personal și împreună cu specialiștii din Direcția Agricolă, starea de vegetație a culturilor înființate în primăvara acestui an. Din păcate seceta și-a spus cuvântul pe areale extinse din sudul județului, deficitul de umiditate accentuându-se de la zi la zi și urcă spre centru și nordul județului. Am notificat Instituția Prefectului pentru emiterea Ordinului de constituire a comisiilor de evaluare a secetei”, a declarat Cristian Delibaș, directorul DAJ, care s-a deplasat în sudul județului pentru a vedea situația la fața locului.
Zilele trecute, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a emis Ordinul pentru despăgubirea pierderilor cauzate de secetă a fost extins și include, în forma sa de proiect, și culturile de primăvară, dar și plantațiile de pomi și de viță de vie. „Am modificat acest ordin. Am extins pentru că se pare că în unele zone seceta o să producă pagube și pentru culturile însămânțate în primăvară. Am extins acest ordin, am completat la culturi agricole am prins și livezile și viile. Procesele verbale de constatare se fac până în 1 iunie, respectiv până în 15 septembrie, iar procesele verbale de sinteză până în 15 iunie, respectiv până în 30 septembrie pentru culturile însămânțate în primăvară”, a declarat Adrian Oros, adăugând că, pentru culturile de primăvară, despăgubirile vor ajunge la aproximativ 200 de euro de hectar.
