Blocaj și luptă pe despăgubiri de milioane de euro în agricultură

♦ Un ordin al ministrului Agriculturii elimină din comisiile de evaluare a secetei specialiștii de la APIA.
♦ Astfel, tarlalele nu mai pot fi localizate cu precizie și nici nu se poate verifica veridicitatea datelor privind producătorul și culturilor înființate și declarate la APIA.

0

Neînțelegerile dintre instituțiile care guvernează agricultura pun în pericol procesul de evaluare a pagubelor generate de seceta cruntă care, pe zi ce trece, pune stăpânire tot mai mult pe județ.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, declara în cursul săptămânii ca a modificat ordinul prin care se acordă despăgubirile pentru secetă, astfel încât acesta să opereze și pentru culturile de toamnă, livezi și viță-de-vie.

Eliminarea APIA din comisii sabotează procesul de evaluare al pagubelor

Doar că modificarea a fost mai amplă, iar una dintre prevederi face practic imposibilă evaluarea în timp util și corect a pagubelor create de lipsa precipitațiilor. Este vorba de eliminarea din comisiile de evaluare a reprezentanţilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Și asta pe motiv că ei trebuie să deruleze campania de control pe teren și prin teledetecție pentru eșantionul selectat din cererile de subvenții europene. În aceste condiții, evaluarea pagubelor create de secetă va cădea doar pe umerii celor de la direcțiile județene pentru agricultură (DAJ) și din primăriile unităților administrativ teritoriale afectate. Lăsând la o parte lipsa de personal și mașini ale DAJ, care cel mai probabil va fi suplinită prin munca peste program și sâmbăta și duminica, cel mai mare inconvenient vine din faptul că rolul specialiștilor de la APIA nu va putea fi suplinit. Ei, în cadrul comisiei, trebuie să stabilească coordonatele parcelelor, să le localizeze cu exactitate pe câmp și mai ales dacă acestea figurează în bazele de date pe numele celui care cere despăgubirea. „Vom merge pe câmp și ni se va arăta o bucată de teren. «Asta e parcela!» Noi trebuie să o evaluăm, dar de unde știm care sunt coordonatele, că nu se termină pe teritoriul comunei vecine sau a județului Iași. De regulă, cei din primării știu denumirile populare, de exemplu «Valea Morii», «Luncă», «La fântâna cu cumpănă», «Dealul Crucii», etc. Va fi cumplit! Nu spunem că nu vom face evaluările, dar…”, a declarat Cristian Delibaș, directorul DAJ.

Situație cunoscută și de prefect

Situația este cunoscută și de prefectul Dan Nechifor, care, în ultimele zile a fost notificat telefonic, oficial prin memorii și chiar personal de către fermierii afectați de vreme. „Nu știu cum vor termina cei de la Direcția Agricolă de evaluat. Cu două-trei mașini cât au și fără cei de la APIA… Probabil că le vom pune și noi la dispoziție mașini, dar cum vor localiza fiecare lot de teren, fiecare parcela vor vedea”, a declarat Nechifor, arătând, de exemplu, că a primit de la comuna Todireni un memoriu cu o suprafață de peste 800 de hectare care ar fi calamitate și care reprezintă suma a peste două sute de parcele.

Zeci de mii de procese verbale

Imaginați-vă că la APIA s-au depus 32.000 de cereri de subvenție pentru aproape 300.000 de hectare. Vorbim de peste 100.000 de parcele, pentru că sunt convins că aproape tot județul va pune notificări de calamitate. Numai să faci 25.000 de mii de procese verbale, darămite să mai și verifici fiecare parcelă în parte cu cinci comisii doar și fără localizările de la APIA… Și avem la dispoziție doar o lună și o săptămână”, a mai arătat directorul DAJ.

La Instituția Prefectului a ajuns și o delegație a fermierilor din zona de est și sud-est a județului în frunte cu Iulian Merticariu, fermier care lucrează peste 3.000 de hectare în zona Ștefănești. Aceștia i s-au plâns prefectului de problemele create de secetă, iar reprezentantul guvernului în teritoriu le-a transmis că va semna ordinul de constituire al comisiilor de evaluare a pagubelor produse de secetă, imediat ce ordinul modificat al ministrului Agriculturii va fi publicat în Monitorul Ofical. Dan Nechifor i-a întrebat însă de ce pe ei îi interesează mai mult despăgubirile pentru secetă decât subvențiile pe care le primesc pe diferitele scheme de ajutor.

Fermierii vor și despăgubiri și subvenții

De altfel, un specialist în domeniul agricol, care a recunoscut existența problemelor generate de secetă, a atras atenția și asupra unei anomalii din sector.

Veți vedea că la finalul anului, vor fi fermieri care vor primi patru tipuri de despăgubiri pentru același teren. Două pentru secetă, culturi de toamnă și de primăvară, pentru că spun că au întors, una de grindină și una de inundații. Dacă e să luăm în calcul o valoare estimativă de 200 de euro anunțată de ministrul Agriculturii pe timp de subvenție, atunci vor aduna cam 800 de euro. Dacă mai punem și 150-170 de euro, în funcție de diferitele scheme de ajutor, sărim spre o mie de euro. Din cultura calamitată mai scoate câteva sute de kilograme de floare sau porumb, cu care își acoperă cheltuielile, pentru că anul acesta prețurile sunt sus, și rămân cu mia de euro pe hectar. O fi bine, o fi rău?”, a arătat specialistul, adăugând că nu înțelege de ce statul trebuie să vină să plătească despăgubiri pentru secetă. „Și agricultura este un business ca oricare altul. La început, îți asumi și riscuri, iar seceta, grindina, inundațiile sunt un astfel de risc, pe care poți să ți-l asiguri. Pe piața botoșăneană există un asigurător care asigură riscurile pentru agricultori, dar aceștia nu se prea înghesuie. Și știți de ce? Pentru că asigurătorul vine și îți pune franșiză. Să zicem că media culturii într-un an bun este de 4.200 de kilograme de grâu. Vine asigurătorul, face proces verbal că e secetă și cultura e calamitată, dar îl lasă pe fermier să o recolteze. În momentul recoltatului, vine și vede producția. Ei, ai scos 4.000, pentru diferența de 200 îți plătește despăgubirea. De asta nu le convine să se asigure”, a mai spus specialistul.

De altfel, situația culturii de grâu demonstrează pe deplin cele afirmate mai sus. Chiar dacă producția medie pe județ a fost mai mică cu 1.200-1.300 de kilograme la hectar decât anul trecut, valoarea acesteia, datorită creșterii prețurilor pe bursa de cereale este mai mare cu aproximativ două milioane de euro. „Piața a fost mereu în echilibru. Asta este realitatea. Dacă avem o producție mai mare și prețurile sunt mai mici, iar dacă producția este mai mică și prețurile sunt mai mari. Creșterea prețurilor o resimțim noi, consumatorii finali, în prețul la raft al produsului și culmea, o mai suportăm odată, din taxele și impozitele pe care le plătim și din care se dau aceste despăgubiri de calamitate”, a conchis specialistul.

+6 -0
se încarcă...