Ceea ce anunțau la Botoșani săptămânile trecute ministrul Muncii, Violeta Alexandru, și vicepremierul Raluca Turcan și anume posibilitatea reducerii timpului de muncă a fost adoptată de guvern la sfârșitul săptămânii trecute.
Actul normativ adoptat în şedinţa Executivului prevede o serie de măsuri de sprijin destinate angajaţilor şi angajatorilor şi de stimulare a creşterii ocupării forţei de muncă în domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activităţii, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.
Una dintre măsurile adoptate de Guvern, şi care va putea fi aplicată ori de câte ori se instituie stare de urgenţă/alertă/asediu, este sprijinul acordat de stat sub forma unei scheme de finanţare temporară a salariaţilor care vor avea program redus de muncă. Astfel, angajatorul va putea să reducă, în această perioadă, timpul de muncă al salariaţilor, cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru şi cu reducerea corespunzătoare a salariului. Pentru această perioadă, alături de salariul cuvenit orelor muncite, salariaţii beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut iniţial în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă.
Aceste sume se plătesc de angajator şi se decontează ulterior de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de muncă din bugetul asigurărilor de şomaj.
Reducerea timpului de muncă se stabileşte prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puţin cinci de zile lucrătoare consecutive, acesta având obligaţia să stabilească programul de muncă pentru întreaga lună. Reducerea timpului de muncă se poate aplica şi în cazul programului de muncă în ture, precum şi în cazul programului de muncă inegal.
Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), între 500.000 şi 700.000 de oameni ar putea să beneficieze în următoarele șase luni de programul de muncă flexibilă „Kurzarbeit”, iar costurile ar putea fi de 2,5 miliarde de euro. „Ne stau la dispoziţie peste cinci miliarde de euro de la comunitatea europeană. Din calculele noastre, cifrele prudente care au fost trecute în legislaţie nu vor duce către această sumă de cinci miliarde, ci poate poate undeva pe la jumătate, 2,5 miliarde de euro. Şi acesta este şi motivul pentru care cred că în funcţie de ce se întâmplă cu pandemia ar putea să fie încă pentru încă șase luni prelungită măsura, noi bazându-ne, dacă vreţi, în mod exclusiv, pe aceste împrumuturi de la Uniunea Europeană. Deci discutăm între 2,5 şi 5 miliarde de euro împrumuturi pe care România le primeşte şi poate să le dea înapoi pe mulţi ani de acum înainte”, a spus Dragoş Anastasiu.
