Din Patrimoniul Memorialului Ipotești – „Note asupra vieții lui Eminescu de la Dr. Hynek”, transcrise de Calipso Botez, cu un comentariu al lui Corneliu Botez

0

Doctorul Hynek din Botoșani îi trimitea lui Corneliu Botez, pe 24 martie 1909, o scrisoare, din care acesta prelua mai multe  informații: caracterizarea tatălui şi mamei poetului –  la pag. 3 și 35; componența familiei – la pag. 38; datinile respectate de Eminovici – pag. 46; colegii de școală și locuința lui Eminescu la Cernăuți – pag. 48-49; fuga lui Eminescu de la Cernăuți – pag. 54.

Doctorul Hynek făcuse parte, alături de  doctorii  Ştefanovici și Haynal, din consiliul medical care fixase pe 26 mai 1887 „conducerea imediată” a lui Eminescu „la stabilimentul Breslauer din Viena” și la care făceau referire 60 de semnatari ai adresei către Consiliul general de județ, prin  care solicitau, în data de 27 mai 1887, un ajutor financiar pentru Poet.

„Amic al familiei”, sau „vechiu amic al familiei”, cum îl numește Corneliu Botez, relațiile doctorului cu familia Eminovici și cu Eminescu sunt prea puțin cunoscute sau puțin vizibile. Matei Eminescu amintește despre el, tot într-o scrisoarea către Corneliu Botez, în contextul Dumbrăvenilor: „Doctor de casă era Holtztreger, străbunul colegului D-tale, Alexandru Frank, tot prezident prin Moldova. Mama tatei lui Alexandru Frank, era fata D-rului Holtztreger şi soră cu mama D-rului Hynek din Botoşani”. Probabil, Hynek și Eminovici se cunoșteau încă de la Dumbrăveni. Tot doctorul Hynek îi eliberează lui Eminovici un certificat de vaccinare pe numele lui Ilie.

În Botoșani, Dr. Artur Hynek era o persoană, în mod evident, cunoscută. În 1898, adunarea deputaților vota proiectul de lege prin care „spitalul de copii «Filantropia» din orașul Botoșani se declara persóna civilă”.  Raportorul, N. Enășescu, se adresa deputaților: „D-lor deputați, în orașul Botoșani, din inițiativă privată și sub patronagiul mal multor dómne, s’a înființat un spital pentru căutarea copiilor bolnavi, fără distincțiune de religiune, și pus sub direcțiunea medicală a d-lui doctor Artur Hynek, care, într’un mod cu totul desinteresat, aduce servicii acestui spital” (Monitorul Oficial din 28 aprilie 1898). Dr. Hynek a fost și membru al diverselor societăți. Numele lui e în lista membrilor și acționarilor Băncii Botoșănene Române S.A.  (Monitorul Oficial din 30.11.1910; Compas. Anuar Român pentru Finanțe. 1923-1924. Anul II, Cluj),  uneori semnând de conform cu originalul, alături de V. Isăcescu (Monitorul Oficial din 23.12.1909) sau prezidând ședințele (Monitorul Oficial din 28.01.1911); figurează pe listele eligibile pentru senat pe anul 1913 (Monitorul Oficial din 16.11.1912), pe anul 1915 (Monitorul oficial din 20.11.1914); dr. Hynek face parte din senat, alături de Ioan Cristea Goilav (Monitorul Oficial din 07.06.1918); „subscrie 10 acțiuni, adică lei 5000” la Constituirea Societății anonime pentru comerț și industrie Botoșani (Monitorul Oficial din 03.10.1918);  contribuie la constituirea „Societății anonime pe acțiuni «Florida»,  fabrica de gulere, manșete, cămăși și orice fel de lingerie” cu 10.000 lei, fiind și membru în consiliul de administrativ al acesteia; face parte din Societatea Anonimă Teatrul Mihai Eminescu Botoșani, contribuind cu suma de  4.000 lei (Monitorul Oficial din 04.03.1915) etc.

Dr. Hynek (Arthur), proprietar din Botoșani” este numit, „prin gratia lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României”, printre „membrii ai Ordinului Steaua României”  în gradul de Ofițer (Monitorul Oficial din 28.06.1913).

După cum reiese din donațiile făcute Facultății de medicină și Farmacie din Cluj, doctorul Hynek deținea și o impresionantă bibliotecă: Anuarul Universității din Cluj pe anii școlari 1925/26 și 1926/27 (Cluj, 1928) menționa: „sporul principal îl constituie biblioteca regretatului  Dr. Hynek din Botoşani”;  iar „o parte foarte prețioasă a bibliotecii (…) a trecut pe seama bibliotecii de Istoria Medicinei” (Boabe de grâu, nr. 6 din 1936).

 „Notele asupra vieții lui Eminescu de la Dr. Hynek”, transcrise de Calipso Botez, cu un comentariu al lui Corneliu Botez, se păstrează astăzi în Fondul Documentar Ipotești.

Ala Sainenco, Memorialul Ipotești

+5 -0
se încarcă...