Istorii vechi din Botoșani – Ocolul domnesc al Botoșanilor – satul Brătinești (Bătrânești)

0

Satul Brătineşti nu este menţionat nici în statistica rusească din 1774 (nu figurează în nici unul din ţinuturile Botoşani, Dorohoi sau Hârlău), nici în Catagrafia din 1802 a ţinutului Botoşani, nu ştim din ce motive. La 1803, Brătineştii erau incluşi, sub numele de Bătrâneşti, în ocolul Coşulii, de la ţinutul Hârlăului, pentru ca în 1816, „Bătrâneştii, a dumisale vistiernicului Iordachi Roset”, cu loc de hrană puţin şi în care 28 de locuitori birnici dădeau un „cifert” de 75 de lei, să facă parte din ocolul Târgului de la ţinutul Botoşani Vistiernicul Iordache Roset avea acolo cinci scutelnici.

Şi la 1835 Bătrâneştii erau înscrişi în ocolul Târgului de la ţinutul Botoşani, dar în ocolul Jijiei apare Odaia Bătrâneşti, mutată în 1838 la ocolul Miletinului, semn al faptului că satul se risipise într-atâta încât puţinii locuitori ce-i mai rămăseseră se vor fi mutat la acea odaie, aduşi poate de vreun proprietar de pe acolo în schimbul anumitor înlesniri. Pe locul acelei odăi există astăzi satul Bătrâneşti, din comuna Gorbăneşti, la mijlocul distanţei dintre localităţile Socrujeni şi George Coşbuc.

Unde era vechea aşezare a satului Brătineştilor? Pe baza mărturiilor documentare, cu precădere a hotarnicelor şi topicelor cuprinse în acestea, se poate aprecia că moşia sa se întindea la nord până la hotarul Sorocenilor, la răsărit până la Tocilenii actuali, la sud până la Coşuleni (fost Coşoteni), iar la vest hotarul se învecina cu cel al Stăucenilor şi al târgului Botoşani. Cât despre acel Rediu al mitropolitului Sava, pomenit în mai multe rânduri ca fiind obiect de dispută între mănăstirea Putna, stăpâna Brătineştilor şi Coşotenii Lupului Coşoteanu, credem că este păduricea existentă şi azi la ieşirea spre Stăuceni, din Botoşani, pe partea dreaptă a drumului către Ştefăneşti, pădurice cunoscută şi acum cu acelaşi topic de demult, anume Rediu.

Prof. dr. Daniel BOTEZATU

Deja ai votat!
se încarcă...