Marcel Gheorghiță, Candidat USR PLUS pentru Primăria Botoșani: Viziune pentru Botosani

0

Ca să conduci ai nevoie de viziune. Nu ai cum să realizezi lucruri mari dacă nu reușești mai întâi să definești lucruri mari. Din păcate există puțini primari în România care să fie direct implicați în elaborarea strategiei de dezvoltare pentru localitatea pe care o păstoresc. Majoritatea se mulțumesc să externalizeze elaborarea strategiei locale unor firme de consultanță și sunt ușor dispuși să accepte viziuni de dezvoltare ce nu spun nimic.  Cea mai bună strategie și cea mai ambițioasă viziune nu înseamnă nimic dacă nu ai capacitatea să le pui în practică.

Cele 7 obiective ale mele:

  1. Administrație profesionistă, digitalizată, debirocratizată și vizionară
  2. Bugetare transparentă și participativă
  3. Dezvoltare strategică, oraș digitalizat, deschis antreprenorilor
  4. Copiii noștri și viitorului lor
  5. Calitatea vieții, Botosaniul verde
  6. Infrastructură și transport în comun performante
  7. Redescoperirea identitității culturale a Botoșaniului

 

  1. Administrație profesionistă, corectă, digitalizată și vizionară

În viziunea mea, una dintre priorităţile administraţiei este aceea de a le oferi tuturor cetăţenilor servicii de calitate, într-o manieră modernă, demnă de un oraș european. În acest context, împreună cu echipa USR, voi face tot ceea ce este posibil pentru a îmbunătăţi modul în care aleșii locali și funcționarii Primăriei își fac datoria faţă de cei care i-au mandatat în această activitate, de cetăţenii orașului nostru.

Doresc o administratie publică locală în slujba cetățenilor, dedicată, modernă și cu obiective ambițioase. Reducem aparatul birocratic mare și costisitor pe care îl are Botoșaniul. Avem nevoie de digitalizare, de mai puțini funcționari în directii si comisii și mai mulți funcționari la ghișee și în stradă în slujba cetățenilor. Vreau ca interacțiunea dintre cetățean și primărie, precum și dintre funcționarii din primărie, să aibă loc cu precădere online, fără a mai folosi clasicul dosar cu șină. Vom face o reformă a administrației publice locala. Ședințele de lucru ale comisiile de specialitate se vor face mult mai des și chiar în format electronic, iar cele publice ale consiliului local vor putea fi urmărite online de către cetățeni.

Botoșaniul a pierdut startul pentru a deveni un oraş smart. Botoșaniul şi administraţia sa sunt inerţiale, datorită incapacității edillor din ultimii 30 de ani de a avea o viziune de viitor.

  1. Bugetare transparentă și participativă

Ce înseamnă transparența bugetară? Cum pot fi gestionate eficient finanțele publice locale? Cum se pot implica cetățenii la procesul bugetar?

Toate activitățile Primăriei sunt realizate cu banii publici. Respectiv, transparența este foarte importantă nu doar pentru procesul bugetar, dar și în general pentru activitatea unei administrații publice eficiente. Înțelegerea corectă a importanței acestui sistem, precum și a faptului că stabilirea priorităților și utilizarea resurselor financiare disponibile vor aparține exclusiv aleșilor locali și ar permite creșterea performanței autorităților publice locale.

Bugetarea participativă este un proces prin care cetățenii municipiului Botoşani sunt încurajați să identifice și să semnalizeze neajunsurile comunității, și apoi să propună rezolvări ale acestora prin soluții sub forma de proiecte. Deja multe orașe din țară alocă un proocent de 5 până la 10% din fondul de investiții bugetării participative. Acestea urmează să fie validate de autoritatea locală, iar apoi supuse unui proces de votare, prin care se va asigura reprezentativitatea rezultatelor. Cele mai votate proiecte vor fi implementate.

Scopul meu clar este creşterea, în rândul populaţiei și al societăţii civile locale, a nivelului de înţelegere a cheltuirii banului public, conștientizare și monitorizare a bugetării, a ciclurilor și a documentelor bugetare, și împuternicirea locuitorilor să-şi asume un rol mai activ în consultările și supravegherea bugetelor locale.

  1. Oraș digitalizat, deschis antreprenorilor

Majoritatea strategiilor de dezvoltare din România nu sunt altceva decât niste dosare inutile, nu pentru că cei care le-au scris nu și-au dat silința, ci pentru că puțini oameni (inclusiv cei care le-au comandat) le bagă în seamă. Mulți primari sunt mai preocupați de atragerea de resurse de la nivel central decât de atragerea de investiții private. Fondurile europene reprezintă o oportunitate pentru administrațiile locale din România. Nicio administrație, oricât de bogată, nu poate ignora banii gratis ce pot fi atrași. E important însă ca administrațiile locale să înțeleagă că pentru a atrage bani trebuie să cheltuiască bani. Aceasta este o realitate care, din păcate, scapă majorității autorităților locale și performanța slabă pe absorbția de fonduri europene.

Prioritar pentru mine va fi atragerea investitorilor români și străini şi a fondurilor europene, dar şi bugete de investiţii serioase. Crearea unui brand de oraș este o abordare strategică modernă a relației orașului respectiv cu locuitorii și investitorii, aceștia fiind stakeholders – deținători de interese (grupuri economice și de business, educație, cultură și arte, tineri și studenți, manageri de proiecte publice și sociale, culte, etc) în dezvoltarea urbei. O astfel de abordare, conștientă și programatică a brandingului de oraș, conduce întotdeauna la valorificarea superioară a potențialului economic și social, iar politicile de dezvoltare locală beneficiază de un instrument ideologic de aliniere a planurilor și aspirațiilor diverselor grupuri de stakeholders. Rezultatul este satisfacerea așteptărilor celor care trăiesc, muncesc, fac afaceri, investesc, și se bucură de a petrece timp în orașul respectiv. Rezultatul este satisfacerea așteptărilor celor care trăiesc, muncesc, fac afaceri, investesc, și se bucură de a petrece timp în orașul respectiv.

Într-o eră a tehnologiei informației, mai ales pentru tânăra generație dependentă de soluțiile digitale, este absolut vital ca Botoșaniul să investească în adaptarea serviciilor lor la noile cerințe și în apropierea administrației de cetățean în mediul online. Trebuie să devenim un oraș inteligent, adoptând un program care presupune realizarea de hotspot-uri wi-fi în spațiile publice, soluții de transport inteligent la nivelul mijloacelor de transport (acces wi-fi, monitorizare GPS), soluții de comunicare cu cetățenii print-o aplicație online, vizualizarea și optimizarea traficului pietonal și a mijloacelor de transport, soluții de măsurare a calității aerului, soluții de promovare turistică și interacțiune cu cetățenii prin beacon-uri instalate în obiectivele turistice, soluții de management a iluminatului public, de management și contorizare inteligentă a sistemului public de apă, securizarea accesului la internet pentru aplicații, soluții de tip ”Civic Alert” (de alertă directă a problemelor din oraș), de educație digitală, de accelerare a start-up-urilor.

Oraș digitalizat este un concept făcut să structureze un oraş rentabil. Prin intermediul unei infrastructuri digitale vor putea fi oferite în timp real date despre absolut orice activitate de producţie, trafic sau consum din oraş, se vor elimina situaţiile de sub sau supra-producţie, de aprovizionare, de aglomerări ale traficului etc. Transporturile de marfă, de resurse, de componente vor fi eficientizate.

Un Botosani digitalizat ar însemna monitorizarea în timp real a tuturor aspectelor de zi cu zi, corelarea şi analiza lor automată, dar mai ales luarea deciziilor optime pentru locuitorii oraşului.

Dezvoltarea unui oraș ține de modul în care știu să transforme cetățenii lor, dar și alți actori de la nivel local, în agenți de dezvoltare. Cu cât sunt mai mulți oameni implicați în dezvoltarea unui oraș, cu atât viitorul acelui oraș e mai bun. Dezvoltarea vine întotdeauna de la oameni pentru oameni.

  1. Copiii noștri și viitorului lor

În ceea ce privește dinamismul local, unul din cele mai importante avantaje comparative ale unei localități este forța de muncă. Cu cât o localitate are o forță de muncă mai mare și mai bine pregătită, cu atât va fi mai atractivă pentru investitori și pentru alți oameni.

Întărirea sectorului educațional este de o importanță primordială. Pentru orice primar, investițiile în infrastructură educațională și implicarea în asigurarea unui management eficient al școlilor trebuie să fie una din cele mai mari priorități. Un investitor este esențial pentru modernizarea economiei locale, dar oamenii sunt cei care dau viață unui loc. Cu cât ai mai multă grijă de acești oameni (și un sistem educațional performant e esențial), cu atât aceștia vor fi mai implicați în viitorul localității lor.

Creșe și grădinițe – în Vest, pentru prima dată în istoria omenirii, sunt mai multe femei în câmpul muncii decât bărbați. Femeile s-au ajustat mult mai bine la o economie dominată de servicii și sunt printre principalele contribuitoare la economia acestor țări vestice. Din păcate, în România, o sarcină înseamnă pentru o femeie întreruperea (cel puțin pentru o perioadă) a carierei profesionale. Lipsa creșelor și grădinițelor, peste tot în țară, forțează multe femei să aleagă între copii și carieră – o alegere pe care nu ar trebui să fie forțate să o facă. Bineînțeles, grija pentru copil este mai importantă decât o carieră, dar o mamă sau un tată nu ar trebui să fie nevoiți să își sacrifice cariera pentru a avea grijă de copii. O rețea extinsă de creșe și grădinițe ar putea permite tinerilor părinți să îmbine mai bine viața de familie cu cariera profesională.

Ciclul primar, gimnazial, liceal – una din cele mai importante sarcini pentru ciclul primar-gimnazial-liceal este asigurarea unui management eficient. Problemele de infrastructură au fost în mare parte rezolvate sau vor fi rezolvate în curând, dar e foarte important să se asigure și un nivel ridicat al calității educației. Din păcate primarii sunt limitați în ceea ce privește intervențiile în administrarea școlilor (acest lucru este responsabilitatea Inspectoratelor Școlare Județene), dar nu sunt complet lipsiți de soluții. Există posibilitatea formării unui parteneriat cu Inspectoratele, iar autoritățile locale pot fi consultate în momentul în care se iau decizii asupra managementului unei școli. În municipiile Oradea sau Brașov, spre exemplu, primăriile au reușit desemnarea unor reprezentanți ai principalilor investitori locali în consiliile de administrație ale liceelor cu profil tehnologic, pentru a întări cooperarea dintre mediul de afaceri și cel educațional. De asemenea, dată fiind tendința părinților din orașele mari de a-și da copiii la școlile centrale și de a-i transporta cu autoturismele proprii, aglomerând și mai mult traficul și locurile de parcare, unele primării din țară, de exemplu Cluj-Napoca, asigură nu doar transportul în comun gratuit al acestora, dar și autobuze dedicate, ca să le asigure deplasarea în siguranță. Un alt mijloc de încurajare a rezultatelor bune în domeniul educației este alocarea de burse de performanță și de premii elevilor cu rezultate excepționale, politică deja implementată în mai multe orașe din țară

Învățământ profesional – chiar dacă acum nu mai e văzut ca fiind foarte sexy, învățământul profesional va juca un rol din ce în ce mai important pe viitor. Din păcate învățământul profesional e foarte slab dezvoltat la noi și în multe localități e în cădere liberă. Activitățile ce vor fi făcute în România, cel puțin pe termen mediu, sunt cele cu valoare adăugată mai scăzută și cu un mai mare input uman. Aceasta înseamnă că trebuie să avem oameni bine pregătiți pe aceste domenii, implicit școli profesionale bine puse la punct.

  1. Calitatea vieții, Botosaniul verde

Calitatea vieții joacă un rol foarte important pentru oameni, uneori mai important decât un loc de muncă bine plătit. Nu toate localitățile au un centru istoric frumos și parcuri frumoase dar Botoșaniul are încă spații verzi de calitate. Calitatea vieții înt-un oraș, ține de infrastructura de mobilitate urbană (transport comun, piste de biciclete, parcări, calitatea drumurilor și conectivitatea mijloacelor de transport în comun), de reabilitarea centrelor istorice și fațadelor clădirilor sau monumentelor, ține de mobilierul urban sau de regenerarea urbană a cartierelor comuniste sau a zonelor mai sărace, ține de spațiile verzi sau de managementul deșeurilor, ține de iluminatul public sau de serviciile de sănătate, ține de soluțiile de SMART City și de serviciile publice online, ține de frecvența și calitatea evenimentelor culturale, sportive sau artistice. In toate zonele de parc şi pietonal să fie wi-fi gratuit. Introducerea in municipiu a unui sistem de camere de supraveghe in toate intersectiile, în zonele aglomerate, în zonele rău famate, etc.

Dar sunt multe zone care au nevoie de atenție în Botoșani. Sunt și cartierele de blocuri cu arhitectură comunistă. O bună parte din aceste blocuri au fost lăsate mai mult sau mai puțin în voia timpului și a naturii – majoritatea arată jalnic și afectează mult estetica orașului și calitatea vieții în Botoșani. Reabilitarea acestor cartiere necesită o abordare integrată și formarea de parteneriate strategice cu asociațiile de locatari. O problem de rezolvat în aceste cartiere este eliminarea garajelor care, din păcate, continuă să ocupe spațiile publice din jurul blocurilor în multe localități și crearea de noi utilități: parcări înierbate în aer liber; spații verzi; spații de joacă pentru copii; terenuri de sport; echipamente de fitness în aer liber etc.

Cele mai multe primării din țară sprijină financiar unitățile sanitare care se află pe teritoriul lor, unele asigurând chiar finanțarea spitalelor județene (de exemplu Oradea), administrate în general de consiliile județene. Nevoile acestora sunt însă mult mai mari, mai ales în ceea ce privește dotarea cu aparatură modernă, așa că investițiile vor trebui să continue și pe viitor.

  1. Infrastructură și transport în comun performante

Reabilitările de străzi fac parte din munca de zi cu zi a Primăriei. De obicei, însă, aceste intervenții se fac într-un mod ad-hoc, pentru a acoperi doar niște nevoi de moment. Ideal ar fi ca Primăria să aibă un program multi-anual clar de dezvoltare și reabilitare al străzilor din localitate.

În Botoșani devine din ce în ce mai importantă planificarea și dezvoltarea de infrastructură conectivă metropolitană. Principalele zone în care a crescut populația în anii trecuți sunt zonele suburbane și peri-urbane, iar în unele dintre acestea, precum Tulbureni, Cismelei, Lebăda această creștere a fost foarte rapidă. Din păcate administrația locală nu au știu să vină cu răspunsuri pe măsura noilor provocări.

Investițiile în sistemele municipale de transport publice trebuie să fie integrate, astfel încât acestea să poată concura cu succes deplasarea cu autoturismul propriu,  mai ales în contextul creșterii numarului de mașini și al preferinței botoșanenilor de a face orice drum în oraș cu autoturismul. Aceasta implică mai multe etape, de la planificarea riguroasă a traseelor și a stațiilor, plecând de la liniile de tramvai, la implementarea de noi trasee dedicate a noi linii cu microbuze și atobuze, achiziționarea de mijloace de transport confortabile, rapide și sigure (electrice sau foarte puțin poluante), asigurarea unei frecvențe optime a acestora pe trasee, amenajarea corespunzătoare a stațiilor (cu protecție solară și de intemperii, automate de bilete, panouri de informare), implementarea de soluții inteligente de monitorizare a poziționării acestora, de monitorizare video a pasagerilor, de e-ticketing, inclusiv plată prin SMS, acces wi-fi în mijloacele de transport, folosirea unui abonament sau bilet pe orice tip de mijloc de transport si pe orice linie etc. Pentru a incuraja folosirea transportului în comun, orice loc de plecare si orice destinație a fiecarui botoșanean nu ar trebui sa fie la mai mult de 200 de metri de o statie a unui mijloc de transport în comun. Toata această viziune implică și o educație pas cu pas a locuitorilor municipiului pentru renunțarea la autoturisme pentru drumurile în oraș.

  1. Redescoperirea identitității culturale a Botoșaniului

Cultura si diversitatea reprezinta domenii cheie ale competenței orasului. O viziune culturală pe termen lung poate fi o legatură esențială in planurile orașului pentru dezvoltare economică si socială. Prin urmare, unitățile si activitățile de cultură ar trebui să facă parte dintr-o abordare integrate a planificării orașului si regenerării urbane. Cultura este importanta pentru Botoșani, dar in special pentru schimbarea imaginii de oras degradat. Festivalurile de muzica si expozitiile, evenimentele si concursurile pot de asemenea, să transforme imaginea unui oraș.

Pe lângă toate astea, Mihai Eminescu este mina de aur neexploatată a judeţului și a orașului Botoșani. În alte ţări se vizitează nişte pietroaie unde se spune că a poposit, la un moment dat, vreun înţelept sau împărat mai mult sau mai puțin cunoscut. În Botoşani avem locul unde s-a născut şi copilărit Mihai Eminescu, cel mai mare nume al culturii româneşti. S-a făcut un memorial de studii, s-a pus câte o placă de informare pe câte o clădire pe unde a trecut şi atât.

Pe lângă Eminescu Botoșaniul are și alte numeroase obiective culturale și turistrice pe care le putem repune în adevărata lor valoare.

Parcul Mihai Eminescu, poartă numele celui mai renumit poet roman  este unul dintre principalele obiective turistice ale orașului dar este si cea mai frumoasă locație în care locuitorii orasului îșsi petrec timpul liber. A fost deschis in anul 1869 pe amplasamentul fostei grădini publice

Muzeul Etnografic, amenajat în fosta Prefectură a judeţului Botoşani, construită după planurile marelui arhitect Petre Antonescu între anii 1904 – 1913, Muzeul Judeţean de Istorie prezintă în cele 17 săli de expoziţie, dispuse la parter şi etaj, cele mai semnificative momente ale evoluţiei zonei Botoşanilor din preistorie până în contemporaneitate.

Casa Memorială Nicolae Iorga este una din cele 10 case în care a copilărit istoricul Nicolae Iorga intre anii 1876-1880. Desi părintii lui au locuit aici cu chirie, casa a fost atribuita lui Nicolae Iorga, fiind singura clădire în care a locuit istoricul, ce s-a păstrat din secolul XIX.Din 1977 casa memorială a devenit secție a Muzeului Județean de Istorie.

Biserica Sfântul Nicolae Popăuți este una dintre ctitoriile domnitorului Stefan Cel Mare si datează din anul 1496. Este de o mare valoare artistică si istorică datorită picturilor din interiorul bisericii.

Biserica Uspenia (Adormirea Maicii Domnului) este un monument istoric, biserica a fost ctitorită de Elena Rareș, soția lui Petru Rareș, în anul 1552 dar este și locaşul de închinare în care a fost botezat poetul Mihai Eminescu.

Nu în ultimul rând avem Centrul Istoric al Botoșaniului, cunoscut sub numele de Centrul Vechi care este o colectie unica din Moldova de aproape 60 de cladiri declarate monumente istorice ce oferă vizitatorilor o imagine a unui oras care imbina perfect istoria cu modernismul. Este singurul ansamblu arhitectural de acest tip din Moldova si are o vechime de peste 100 de ani.

Diversitatea culturală este o sursă de inovare si antreprenoriat care poate deveni o sursa pozitivă pentru dezvoltarea oraselor. Cultura nu atrage doar alte activitati. Industriile de cultură în sine reprezintă un sector de dezvoltare, având un potențial mare pentru exporturi și formare profesională în domeniul media. De asemenea, turismul cultural poate fi un element puternic pentru dezvoltarea economică creând atât locuri de muncă, cât și noi servicii. Un element important al acestei stări de fapt este conservarea și restaurarea moștenirii culturale bogate a Botoșaniului.

Marcel Gheorghiță, 

Candidat al Alianței USR PLUS pentru Primăria Botoșani

 

+4 -1
se încarcă...