Fermierii, încurajați să ceară despăgubiri de secetă și nu să investească în irigații

♦ Măsurile luate de Ministerul Agriculturii în ultima perioadă îi afantajează pe fermierii mari afectați de secetă, care preferă despăgubirile de la stat în loc să investească în rețeaua secundară de irigații.
♦ În acest an, statul va plăti despăgubiri de secetă de cinci ori mai mari decât investițiile totale în irigații din ultimii patru ani

0

Aproape o treime din suprafața arabilă a județului a fost calamitată de secetă. Cel puțin așa arată datele Direcției pentru Agricultura Județeană (DAJ) Botoșani după controalele pe teren.

Aproape toate comunele, orașele și municipiile care au în componența lor și terenuri agricole au depus notificări pentru acordarea de despăgubiri din cauza secetei care a calamitat producția agricolă. Doar patru comune nu au depus solicitări. Este vorba de Pomârla, Cristinești, Mihăileni și Ibănești, în rest toate unitățile administrativ-teritoriale declarând suprafețe calamitate, mai mici sau mai mari. Astfel au fost depuse solicitări pentru 124.000 de hectare, dar în urma verificărilor din teren s-a ajuns la o suprafață de aproximativ 90.000 de hectare, majoritatea din sudul și estul județului.

Am întreprins toate demersurile pentru a beneficia de sprijinul Ministerului Agriculturii având în vedere că anul acesta criza sanitară a fost dublată de seceta pedologică. Au fost depuse rapoarte operate de către unitățile administrativ-teritoriale care indică faptul că 92.000 de hectare au fost afectate de seceta pedologică… Numai patru unități administrativ-teritoriale nu au depus rapoarte operative”, spunea prefectul Dan Nechifor la o întâlnire cu fermierii la Stațiunea de Cercetare Popăuți.

Acesta a fost completat de către directorul DAJ, Cristian Delibaș, care a subliniat că trecem printr-un an agricol atipic și că problemele cauzate de vreme sunt foarte mari. „Din păcate seceta și-a spus cuvântul pe areale extinse din sudul județului, deficitul de umiditate accentuându-se în ultimele două luni de la zi la zi, urcând spre centru și nordul județului”, a declarat Cristian Delibaș.

Ministerul Agriculturii vrea să declare stare de calamitate

Situația nu este una tipică județului Botoșani, de secetă fiind afectate aproape toată partea sudică, estică și sud-estică a țării. În acest context, Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care creează cadrul legislativ pentru declararea stării de calamitate din cauza secetei acolo unde suprafața calamitată depăşeşte 50% din suprafața agricolă a localității/județului. Potrivit proiectului, starea de calamitate va putea fi declarată la nivel de localitate/județ în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) va fi cel care va declara prin hotărâre, cu acordul prefectului, starea de calamitate de secetă pedologică la nivel de localitate/județ, se arată în proiectul de ordonanță de urgență.

Această ordonanță nu se va putea aplica județului Botoșani în integralitate, ci doar în anumite zone, deoarece suprafața agricolă calamitată de secetă este mai mică de 25%, în timp ce dacă ne raportăm la suprafața arabilă, terenul calamitat reprezintă aproximativ o treime.

Soluțiile propuse, cel puțin la limita legii

De asemenea, proiectul propune și soluții discutabile, situate cel puțin la limita legii. În expunerea de motive se precizează clar că odată cu declararea stării de calamitate în anumite localități/județe, fermierii din acele zone nu vor mai putea fi sancționați sau chiar executați silit pentru neîndeplinirea unor obligații contractuale față de traderi sau furnizori de inputuri agricole. Această precizare încalcă de fapt suveranitatea contractelor în materie comercială și e greu de crezut că va trece vreodată un test de legalitate sau constituționalitate.

Despăgubiri de secetă de cinci ori mai mari decât investițiile în irigații

Statul va vira fermierilor despăgubiri de 1,08 miliarde de lei pentru culturile afectate de seceta severă din acest an. Totalul, record, va crește pe măsură ce noi suprafețe, cultivate în primăvară, vor fi declarate calamitate. Suma reprezintă de aproape cinci ori bugetul alocat anul acesta pentru dezvoltarea sistemului de irigații (232 de milioane de lei) și este mai mare decât toate investițiile făcute în infrastructura principală în ultimii patru ani, printr-un program ce trebuia finalizat în decembrie 2020 cu aproape două milioane de hectare irigate, remarcă portalul cursdeguvernare.ro.

Întrucât anul trecut am avut câteva luni cu cele mai ridicate temperaturi de când se fac măsurători meteorologice, am avut cea mai călduroasă iarnă, urmată în 2020 de alte câteva luni record în ultimii circa 150 de ani, este de așteptat ca seceta pedologică să continue să afecteze puternic agricultura României. Dar an de an, în loc să investim în sistemul de irigații, guvernul plătește miliarde la despăgubiri de secetă.

România are încă din 2016 un Program Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii (PNI) care prevedea investiții de 1,1 miliarde de euro pentru adaptarea agriculturii la schimbările climatice și reducerea efectelor acestora asupra producției agricole. PIN conține trei etape cu finalizare în 2020, când urma să se ajungă la reabilitarea sistemelor de pe aproximativ două milioane de hectare.

În loc de 1,1 miliarde de euro, ministrul actual al Agriculturii, Adrian Oros, declara la sfârșitul lunii aprilie că în cei trei ani de guvernare PSD, care se suprapun și primilor trei ani din PIN, au fost investite doar 529 de milioane de lei, iar alte 129 de milioane de lei pentru paza instalațiilor. Anul acesta, ultimul de aplicare a PIN, de la buget s-au repartizat alte 232 de milioane de lei, ceea ce înseamnă, un total investit, în patru ani, de aproape 170 de milioane de euro, în loc de 1,1 miliarde euro.

+3 -2
se încarcă...