Recolte decimate de invazia hoților

♦La Botoșani se fură harbuji cu tona, nuci și chiar baloți de paie ♦Fermierii spun că hoția a ajuns la proporții industriale, iar autoritățile trebuie să facă ceva

0

Sezonul recoltei nu s-a încheiat, iar hoții și-au făcut deja apariția pe terenurile agricole. Mai iuți de mână, ei au început să dea iama în lanurile de pe câmp și au furat tot ce le-a căzut la îndemână. Nu au scăpat de atacuri nici livezile și nici micile plantații ale producătorilor particulari. Fermierii spun că situația se repetă la nesfârșit și că fenomenul pare scăpat de sub control.

Hoții au atacat inclusiv o livadă de nuci înființată într-o comună din sudul județului, unde proprietarii au dat ochii cu prădătorii în momentul în care a mers să verifice terenul. Surprinși în flagrant, hoții au luat-o la fugă și au reușit să scape, dar proprietarii au anunțat poliția.

De pe un alt teren agricol hoții au reușit să plece într-o noapte cu aproape 1.000 de kilograme de harbuji. „Astea nu mai sunt furturi de subzistență”, a spus Gheorghe F., un fermier din comuna Trușești. Că nu este vorba de furturi pentru traiul zilnic o dovedește un alt caz petrecut în comuna Todireni, unde de pe un câmp au dispărut într-o noapte mai mulți baloți de paie.

Producători afectaţi de un furt la trei zile de pe câmpurile agricole

Fenomenul este confirmat și de reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean, care au recunoscut că numai luna trecută au fost înregistrate în medie câte unul sau două furturi de pe câmpurile agricole la trei zile. „În total, în luna septembrie au fost înregistrate 13 furturi de produse agricole”, a arătat Simona Pușcașu, din cadrul Compartimentului de Relații Publice al IPJ Botoșani.

Cei mai afectați de acest fenomen sunt micii producători care spun că, în situația în care furturile vor continua, le va ajunge cuțitul la os. Asta pentru că, din cauza vremii nefavorabile, investițiile în culturile agricole s-au dovedit nerentabile și se tem că nu vor avea ce să culeagă.

„Au existat zone în care la porumb, de la recolte de 8 tone la hectar s-a ajuns la o producție de 700 de kilograme la hectar. Ba a fost secetă, ba au fost ploi torențiale”, a spus Iulian B.

Cu toate acestea, directorul Direcției pentru Agricultură Botoșani, Cristian Delibaș, spune că instituția nu a fost sesizată cu privire la furturile de produse agricole. „Este o problemă care cade mai mult în sarcina Inspectoratului de Poliție Județean. Familia mea provine din mediul rural și pot spune că astfel de furturi au existat și în trecut. Poate sunt și acum, însă nu pot să mă pronunț atât timp cât nu mi s-au adus la cunoștință aceste aspecte”, a spus Cristian Delibaș.

De frica hoților, producătorii se orientează spre alte culturi

Că furturile de pe câmpuri reprezintă totuși o problemă în mediul rural o recunoaște inclusiv Societatea Academică Română (SAR). Potrivit unui studiu făcut de această instituție, teama de infractori este un factor care contribuie la decizia agricultorilor cu privire la culturile pe care aceștia vor să le înfiinţeze. De frica hoților, unii producători s-au orientat spre alte culturi cu rentabilitate mai mică.

„Orice încercare de a înființa culturi mai rentabile – legume, livezi etc. prezintă un risc uriaș, întrucât proaspăta afacere devine <<premium-target>> pentru toți hoții din zonă„, se arată într-un raport SAR. Instituţia propune instituirea unei politici de „toleranță zero” față de furturile agricole, cu mobilizare specială de resurse umane (cu responsabilități clare până la nivelul șefilor, dar și cu mobilizare specială din rândurile Jandarmeriei) și tehnologice (drone, camere cu infraroșu etc.).

Complementar, SAR susţine că ar fi nevoie și de o măsură administrativă care să responsabilizeze statul să-și facă treaba, respectiv un fond de reasigurare pentru asiguratorii care încheie polițe contra furturilor agricole, după următorul principiu – asiguratul își încheie o poliță la un preț rezonabil și plătește daunele tot la un nivel rezonabil. Însă dacă, de exemplu, într-o comună furturile sunt atât de sus încât riscul este prea scump sau de-a dreptul neasigurabil, înseamnă că autoritatea publică nu își face treaba, prin urmare este cazul ca statul să scoată din buzunar diferența.

Deja ai votat!
se încarcă...