Povestea vorbei – portretul robot

0

La 28 august 1955, opinia publică franceză era zguduită de o crimă ce fusese înfăptuită în departamentul Somme, din nordul Franței, numit astfel după râul omonim ce îl străbate și de-a lungul căruia au avut loc unele dintre cele mai mari confruntări armate ale primului război mondial: trupul tinerei Janet Marshall, o englezoaică, profesoară în Nottingham și aflată într-o călătorie cu bicicleta în Franța, fusese găsit pe jumătate dezbrăcat și cu urme de ștrangulare într-un sătuc al departamentului. Martorii evocă portretul unui vagabond care era principalul suspect: ochi negri, capul chel, o cicatrice pe unul dintre obraji. Cei doi ofițeri de poliție însărcinați cu elucidarea cazului decid să „reconstruiască” fața suspectului. Pentru aceasta, ei au decupat fotografiile mai multor fețe, au amestecat piesele și le-au pus împreună ca un puzzle, pentru a crea un „portret robot”. De unde le venise ideea? Dintr-un joc de societate, creat în 1950, de către francezul Roger Dambron, inventator de meserie, numele jocului inventat de el fiind acela de „foto-robot”. Pentru aceasta, el decupase anumite zone (gura, ochii, nasul, urechile) de pe fotografiile a 2000 de concitadini de-ai săi, având bineînțeles acceptul acestora. Aceste părți decupate erau ambalate și comercializate, scopul jocului fiind acela de a asambla aceste părți, ca și cum ar face un robot, pentru recrearea fețelor originale. Doi ani mai târziu, Dambron și-a prezentat jocul la un celebru concurs de invenții, Concursul Lépine. Concursul data tocmai din 1901, când debutase,sub numele de „Expoziția de jucării și articole din Paris” și în cadrul său fuseseră lansate invenții celebre, precum blenderul manual de legume, care a asigurat ulterior succesul companiei Moulinex, pixul cu bilă Bic, motorul în doi timpi, fierul de călcat cu aburi, lentilele de contact etc. Jocul lui Dambron a primit medalia de bronz. Cu acest prilej, șeful poliției din Paris la acea vreme a aflat de invenție și le-a propus agenților săi să folosească această tehnică, numită din 1953 „portretul robot”. Noua tehnică a fost folosită, cu succes, chiar în acel an. Ca parte a anchetei privind uciderea unei tinere franțuzoaice, al cărei cadavru fusese găsit pe un teren viran de la marginea orașului Lyon, în presă a fost difuzat, chiar cu acest nume, un portret robot al suspectului. Foarte repede, doi martori au declarat că au recunoscut figura unui comerciant din Lyon. Acesta a fost arestat, judecat și condamnat,. dovedindu-se că era, într-adevăr, criminalul. Mult mai mediatizat a fost cazul tinerei englezoaice ucise în 1955, iar cu prilejul anchetei termenul de portret robot s-a răspândit rapid în mediile judiciare din întreaga lume. Ulterior, tehnica a funcționat atât de bine încât, din 1968, a fost preluată și în SUA, de către celebrul FBI. Astăzi, polițiile din majoritatea statelor lumii folosesc specialiști în elaborarea portretelor robot. Martorii și victima se confruntă cu specialistul poliției, care din planșe cu chipuri umane fictive alege, la sugestiile martorilor, forma feței, tipul de nas, ochi, gură, semnele particulare ale autorului etc., făcând câte un portret pentru fiecare descriere. Dacă sunt mai mulți martori, pentru descrierea fiecăruia se face câte un portret. La final, se aleg punctele comune, astfel încât portretul să se apropie cât mai mult de realitate. Roger Dambron, inventatorul jocului „foto robot”, de la care a plecat portretul robot, a murit în 2017, la vârsta de 96 de ani.

Prof. dr. Daniel BOTEZATU

Roger Dambron în 2012, la vârsta de 91 de ani

Afișul pentru ediția a XIV-a a Concursului Lépine, desfășurat între 28 august-4 octombrie 1910

Reconstiuirea, în prezența criminalului, în 1956, a uciderii englezoaicei Janet Marshall

Deja ai votat!
se încarcă...