Pe 11 noiembrie, creştinii ortodocşi îl cinstesc pe Sfântul Mina. Sfântul îi ajută pe păgubiţi, pe cei nedreptăţiţi în procese şi pe cei care au pierdut ceva sau au fost înşelati.
Sfântul Mina s-a născut în apropiere de Memphis, străvechea capitală a faraonilor. A trăit în timpul împăraţilor romani Diocleţian şi Maximian. El şi-a pierdut tata când avea 11 ani, iar după trei ani a rămas şi fără mamă.
Sfântul Mina a ajuns în armata imperială, însă, pe 23 februarie 303, când Diocleţian a emis primul edict de persecutare a creştinilor, a părăsit armata şi s-a retras în deşert, dedicându-se vieţii ascetice. După puţin timp, Dumnezeu i-a dat puterea de a face minuni.
Prezent în Cotyaeum la celebrarea unei sărbători păgâne, a mărturisit că este creştin. Pentru că a refuzat să se lepede de credinţa în Hristos, i s-au tăiat mâinile şi picioarele, apoi capul.
Trupul sfântului a fost luat de sora sa, care, ajutată de câţiva soldaţi, l-a dus la Alexandria pentru a fi pus într-o biserică. Atunci când persecuţia împotriva creştinilor a încetat, un înger i-a spus Patriarhului Atanasie al Alexandriei să ia trupul Sfântului Mina şi să-l ducă în Deşertul de Vest. La câţiva kilometri de Alexandria, cămila care ducea trupul sfântului, s-a oprit. Acest lucru a fost interpretat ca un semn de la Dumnezeu, astfel că Sfântul a fost îngropat în acel loc.
Oraşul Sfântului Mina, unul dintre cele mai vestite locuri de pelerinaj din lume
Mult timp nu s-a ştiut nimic de trupul Sfântului Mina, până când, locul în care a fost înmormântat a dăruit vindecare unui păstor şi turmei sale bolnave. Într-o zi, o oaie care suferea de boala scabiei s-a dus în acel loc şi s-a scufundat în apa micului izvor din apropierea locului şi s-a vindecat pe loc. Când păstorul a văzut acest lucru, a înţeles miracolul. După aceea, obişnuia să ia praf de pe acel altar, să-l amestece cu apă şi să îl pună pe oi. Dacă erau bolnave, acestea se vindecau pe loc. În acelaşi mod obişnuia să procedeze şi cu persoanele bolnave care veneau la el.
Locul a devenit foarte cunoscut, acolo fiind vindecată de lepră şi fiica împăratului Constantin cel Mare. În urma acestei minuni, Sfântul Mina i s-a arătat în vis împăratului şi i-a descoperit că în acel loc se afla înmormântat trupul său. Ca mulţumire, împăratul a construit o biserică, în care a aşezat racla cu moaştele Sfântului. Aşa a fost înfiinţat oraşul Sfântului Mina, unul dintre cele mai vestite locuri de pelerinaj din lume.
Oraşul a fost distrus de arabi la mijlocul secolului al VII lea. La aproximativ un kilometru distanţă de oraşul Sfântul Mina, patriarhul copt, Chiril al VI-lea al Alexandriei, a ridicat o mănăstire unde se află spre închinare moaştele Sfântului Mina.
Din anul 1874, Biserica „Sfântul Mucenic Mina” din Bucureşti păstrează fragmente din sfintele moaşte ale Sfântului Mina.
Credincioşii se pot închina la moaştele Sfântului Mina şi în Catedrala mitropolitană din Iaşi. În această Catedrală, printre moaştele celor 32 de sfinţi, se află şi un fragment din moaştele Sfântului Mucenic Mina.
Şi în Biserica „Sfântul Mina” din cartierul Obcin (Suceava) sunt prezente două fragmente din moaştele Sfântului Mina. Ele au fost aduse din Grecia, în august 2001, de către Arhiespicopul Sucevei şi Rădăuţilor.
