Cum a ajuns CJ să plătească pentru un drum plin de gropi

♦ Direcția Județeană de Drumuri și Poduri (DJDP) și Consiliului Județean (CJ) au fost condamnate la plata a 6.826.537,94 lei plus penalități
♦Reprezentanții celor două instituţii încearcă să ajungă la un acord cu Bitunova pentru eşalonarea datoriei stabilite de instanță , care se ridică la aproximativ două milioane de euro

Drumul plin de gropi de la Prăjeni spre limita cu judeţul Iaşi, care urma să asigure o variantă mai scurtă către capitala Moldovei, a fost o consecinţă a proastei administrări. Cel puţin aşa reiese din sentinţele dictate de magistraţi în afacerea „Bitunova” în urma căreia Consiliul Judeţean s-a ales cu o datorie uriaşă, de aproape opt milioane de lei şi un drum asfaltat doar pe hârtie.

Până acum, nimeni nu a dat nici o explicaţie logică, dar adevărul se regăseşte în dosarele de la instanţă, care ascund între paginile lor un contract prost făcut, lucrări de proastă calitate, dar şi gafe administrative.

Poveste începută în urmă cu nouă ani

Istoria acestei asfaltări cu cântec îşi are începutul în noiembrie 2011, când Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri (DJDP), aflată în subordinea CJ, a încredinţat direct către societatea Bitunova lucrările de asfaltare a drumul judeţean 282B, cu o reţetă „inovatoare”, un amestec din reciclarea îmbrăcămintei asfaltice, bitum şi cenuşă de la o termocentrală.

Preţul stabilit a fost de 22.255.389,84 lei (TVA inclus), dar contractul a fost amendat prin trei acte adiţionale succesive. Lucrările ar fi fost finalizate în decembrie 2013, iar în mai 2014 DJDP s-a trezit că mai are de achitat firmei Bitunova o factură de 8.726.537,94 lei. Pentru că suma era prea mare, CJ a încheiat un protocol de eşalonare a plăţilor, care a fost semnat de cei doi vicepreşedinţi CJ de la acea vreme, Gheorghe Sorescu şi Cristian Achiţei, administratorul judeţului, Radu Judele, dar şi de directorii din cadrul CJ care urmăreau derularea contractului.

Conform celor convenite, s-a plătit o primă factură de 1.900.000,01 lei, în trei tranşe, şi urma să fie achitat restul de 6.826.537,94 lei, până la sfârşitul lunii decembrie 2014. Doar că suma din urmă nu a mai fost achitată niciodată. Asta pentru că, între timp, a intrat pe fir Curtea de Conturi, care a constatat că lucrările nu ar fi fost executate la calitatea prevăzută în caietul de sarcini şi a dispus ,,luarea măsurilor pentru îndeplinirea de către constructor a obligaţiei contractuale de a remedia deficienţele calitative constatate la lucrările de întreţinere pe timp de vară a drumurilor judeţene”. Aşa se face că CJ nu a mai făcut nici o plată.

Război pornit în instanţă

Din acest moment a început războiul în instanţă între Bitunova, care dorea restul de bani, şi DJDP, care refuza să plătească sumele pe motiv că lucrările sunt de proastă calitate. Procesul s-a judecat în primă fază la Tribunalul Botoşani, după care Curtea de Apel Suceava a pronunţat sentinţa definitivă pe 19 iunie. Din hotărârile instanţei reiese că, până la Controlul Curţii de Conturi, DJDP nu a cerut niciodată oficial Bitunovei să remedieze deficienţele. De ce nu s-a făcut acest lucru, este greu de spus. În schimb, acest lucru a contat foarte mult în instanţă.

„În condiţiile în care, vreme de şapte ani de la execuţia lucrărilor corespunzătoare, pârâta Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Botoşani nu a solicitat reclamantei S.C. Bitunova România SA remedierea deficienţelor de calitate constatate şi nu a emis un proces-verbal prin care să se pronunţe asupra recepţiei acestor lucrări, iar pârâta nu a invocat nici faptul că viciile de calitate afectează întreaga suprafaţă corespunzătoare de drum unde au apărut aceste probleme, nu se poate aprecia că DJ 282 B km 34+740–50+150 a fost impropriu utilizării în integralitate, pentru a i se refuza reclamantei plata părţii din lucrare neafectată de deficienţe privind calitatea”, au arătat magistraţii.

DJDP a omis să convoace comisia de recepţie

Mai mult de atât, au reţinut judecătorii, DJDP a omis să convoace comisia de recepţie pentru sectoarele de drum în litigiu pentru ca deficienţele să fie menţionate negru pe alb. Astfel, potrivit sentinţei Tribunalului Botoşani, comisia de recepţie nu a analizat până în prezent, în niciun fel, calitatea DJ 282B la km 34+740 – 37+300 şi km 43+000-50+150 şi nu a pronunţat o soluţie de admitere sau de respingere a recepţiei acestor lucrări corespunzătoare facturilor de 1.900.000,01 lei (factură acceptată şi achitată) şi a facturii restante de 6.826.537,94 lei.

„Procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor din data de 12 decembrie 2013 şi procesul-verbal de recepţie finală a lucrărilor din data de 5 ianuarie 2016, ignoră cu desăvârşire sectoarele de drum cu probleme, menţionând numai sectorul DJ 282B km 40+000 – 43+000, cu toate că obiectul contractului de lucrări era întregul DJ 282 B”, au invocat judecătorii în motivarea sentinţei. Mai mult, prin „Protocolul de eşalonare plăţi” încheiat la data de 15 mai 2014, reprezentanţii CJ şi DJDP ar fi recunoscut indirect faptul că cele două instituţii ar fi acceptat la plată facturile.

„Această manifestare de voinţă, fără nici o rezervă, dovedeşte că la momentul respectiv beneficiarul a recunoscut începerea, efectuarea, finalizarea şi calitatea lucrărilor efectuate de prestator”, au reţinut judecătorii.

DJDP nu avea niciun drept să solicite efectuarea reparaţiilor pe cheltuiala constructorului

Mergând pe acest considerent, instanţa a mai stabilit un lucru – faptul că DJDP nu avea niciun drept să solicite efectuarea reparaţiilor pe cheltuiala constructorului pentru că, prin neindicarea exactă şi la timp a deficienţelor, termenul de garanţie pentru drum a expirat.

Cert este că în timpul proceselor au fost efectuate mai multe expertize care au arătat că soluţia aleasă de DJDP – straturi subţiri de asfalt la rece turnate peste stratul reciclat şi stabilizat – a constituit o etapă intermediară (strat de bază), cu o durată de exploatare de maxim doi ani şi numai în condiţiile unui trafic cu sarcină de maximum 8,5 to/osie. Experţii spun că modernizarea drumului presupunea efectuarea ulterioară a altor lucrări de turnare a unor noi straturi, ce nu au mai fost realizate.

În plus, experţii au considerat că la degradarea prematură a lucrărilor ar fi contribuit lipsa aproape totală a şanţurilor de evacuare a apelor pluviale, lipsa podeţelor transversale pentru evacuarea apelor pluviale, dar şi lipsa drenurilor pentru evacuarea apelor din corpul drumului pe zona de debleu, dar şi faptul că CJ şi DJDP nu au închis drumul pentru conservarea lucrărilor efectuate de Bitunova, indiferent de calitatea acestora.

Reprezentanţii CJ vor ă ajungă la un consens

Suma nu este o bagatelă, ci 6.826.537,94 lei plus penalităţi, ceea ce ar echivala cu jumătate din sumele alocate anul acesta pentru drumurile din judeţ. Din acest motiv, reprezentanţii CJ au anunţat că intenţionează să ajungă la un consens cu Bitunova asupra unei scheme de eşalonare. Astfel, se doreşte ca în acest an să se plătească doar 1,9 milioane de lei (n.r. – aproximativ 400.000 de euro) reprezentând penalităţile. Restul sumei de 6,8 milioane de lei ar trebui să fie plătită eşalonat începând cu exerciţiul bugetar viitor, fără penalităţile zilnice. Doar că, cel puţin până în prezent, întâlnirea dintre CJ şi Bitunova nu a avut loc.

În plus, situaţia este destul de delicată, în condiţiile în care CJ nu are un buget propriu care să-i permită achitarea unei asemenea sume. „Situaţia a fost analizată şi este sub control. Vom discuta zilele viitoare”, a fost replica preşedintelui CJ, Doina Federovici.

La fel, Cătălin Gheorghian, directorul DJDP, nu a putut oferi o explicaţie faţă de cele întâmplate. „Trebuie să mă uit în documente. Oricum, acel protocol încheiat presupunea numai plata facturilor pentru lucrările realizate”, a invocat acesta.

Indiferent de unde vor vei banii pentru a plăti datoria către Bitunova, la următorul control al Curţii de Conturi de la CJ şi DJDP nu este exclus ca instituţia să ceară recuperarea banilor de la cei responsabili. Atunci se va vedea cine şi cum a greşit.

Deja ai votat!