Stradă cu nume de paşoptist ţinută ca în Evul Mediu

Pe 24 ianuarie 2021, pentru prima dată de când se organizează manifestări în cinstea Unirii Principatelor, programul a inclus şi o ceremonie de depunere de flori la mormântul lui Nicolae Pisoski, botoşăneanul care a avut rolul hotărâtor în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei. Mulţi botoşăneni au salutat iniţiativa pentru că, aşa după cum suna declaraţia preşedintelui Consiliului Judeţean, Doina Federovici, „este obligaţia noastră morală să ne cinstim înaintaşii”.

Din păcate, această cinstire a lui Nicolae Pisoski este mai mult una de faţadă, dacă este privită prin prisma aspectului străzii Nicolae Pisoski, aflată la intrarea în municipiului Botoşani, dinspre Roma.

Cei care ajung în zonă se simt ca în mediul rural. Strada neasfaltată, pietruită mai mult prin contribuţia celor care au case în zonă, fără gaz, canalizare, cu apa trasă tot de proprietarii caselor, fără reţea electrică,  este departe de aspectul pe care ar trebui să-l aibă o stradă dintr-un municipiu reşedinţă de judeţ şi care să fie în ton cu personalitatea lui Nicolae Pisoski.

Chiar de la intrarea pe stradă, sare în ochi bucata de carton prinsă de un gard, pe care scris „Aleea N. Pisoski”. Câteva gropi şi la câţiva metri mai încolo un wc din scânduri care stă să cadă – conturează imaginea de „bun venit” pe strada ce poartă numele colonelului botoşănean.

„Sperăm ca lucrurile să se schimbe”

Proprietarii caselor au câţiva ani de când cer de la primărie condiţii demne de un oraş reşedinţă de judeţ. La un moment dat ei au ameninţat că vor solicita să treacă la comuna Răchiţi, pentru a beneficia de investiţii în zonă. Au fost organizate şedinţe, discuţii, au fost făcute promisiuni. Anii au trecut şi problemele au rămas nerezolvate în zonă.

Noi locuim aici de zece ani şi nu avem condiţii. Nu avem canalizare, apa am tras-o noi din strada principală, energie electrică primim de la o societate din zonă.  Noi am pus stâlpii şi primim curent de la ei. Nu avem nimic. Avem o fosă mică pentru apa de la bucătărie şi pentru a putea folosi maşina de spălat şi wc-ul în fundul grădinii”, a declarat Maria Gherman.

Botoşăneanca a amintit că s-au schimbat câţiva primari, cu promisiunile aferente, dar problemele în zonă au rămas. „Ne este foarte greu. Plătim impozit de oraş pentru că suntem în oraş, dar doar cu numele. Condiţiile sunt mai rele ca la ţară. Sperăm ca lucrurile să se schimbe. Mai bine eram la Răchiţi, că ei au apă, canalizare şi fonduri europene”, a mai spus Maria Gherman. Ea l-a invitat pe primarul municipiului în zonă şi a adăugat că vor fi reluate demersurile pentru rezolvarea problemelor.

Teren cedat pentru stradă

Asemenea altor botoşăneni din zonă, familia Gherman a cedat din proprietate, pentru ca municipalitatea să facă strada, conform normativelor în vigoare, însă procedura nu a fost încă finalizată.

Strada Nicolae Pisoski oferă celor care duc dorul satului natal condiţii optime. Strada pietruită, gospodării secondate de terenuri agricole, porţiuni unde vegetaţia sălbatică este la ea acasă. Şi peste toate, speranţa oamenilor din zonă că vor apuca ziua în care să se mândrească cu faptul că au casa pe o stradă ce poată numele unui botoşănean apropiat domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Primarul le cere oamenilor să aibă răbdare

Cosmin Andrei, primarul municipiului, a reamintit că a fost în zonă în campania electorală şi le-a promis oamenilor că situaţia se va schimba, însă nu peste noapte. „Acolo sunt nişte probleme cu proprietăţile. Consiliul Judeţean cere o alimentare cu gaz care afectează trama stradală pe care oricum nu am constituit-o pentru că nu avem toate donaţiile. Este o doamnă în Italia, care nu a cedat terenul pentru stradă. Cu Delgaz Grid s-au purtat discuţii pentru reţeaua de energie electrică. Vor fi montaţi stâlpi pentru iluminatul public, stâlpi care pot fi folosiţi şi pentru alimentarea cu energia electrică a locuinţelor din zonă”, a explicat primarul.

Potrivit edilului, terenurile din zonă au fost achiziţionate la preţuri avantajoase, pentru că nu existau reţele de utilităţi. „Unele case nu au autorizaţie de construire, dar proprietarii vin cu pretenţii foarte mari pentru gradul de confort pe care eu încă nu-l am asigurat pe strada Poşta Veche, la două minute de primărie, pe Vâlcelei, la un minut de primărie. Eu în campanie am promis că la periferie va fi ca în centrul oraşului dar nu pot să rezolv toate problemele astăzi. Oamenii trebuie să aibă un pic de răbdare”, a concluzionat Cosmin Andrei.

Nicolae Pisoski – rol vital în Unirea Principatelor

Nicolae Pisoski (născut pe 16 decembrie 1799 la Botoşani, decedat pe 4 martie 1870, la Iaşi) a fost unionist convins, revoluționar pașoptist cu ideile cele mai progresiste și cel care a avut viziunea de a-l propune pe Alexandru Ioan Cuza drept domn al Moldovei. Fără această propunere, Cuza nu ar fi fost ales domn al Moldovei și nu s-ar fi deschis astfel calea Unirii Principatelor.

Nicolae Pisoski era polonez de origine, dar trăia în Botoşani. Pe 3 ianuarie, în casa lui Costache Rolla, din Iaşi, s-au întâlnit liderii moldoveni pentru a desemna din rândurile lor domnul. Primul propus a fost Mihail Kogălniceanu, care a declinat propunerea şi care îl propune pe Costache Negri, neacceptată de un alt unionist ieşean. În acel moment a intervenit botoşăneanul Nicolae Pisoski. Unii spun că Pisoski a scos pistolul şi ar fi ameninţat că se sinucide dacă nu este numit domnul. O altă versiune spune că Pisoski i-ar fi ameninţat pe cei prezenţi cu pistolul spunându-le „ori alegeţi domn, ori vă împuşc”. Şi atunci cineva a rostit numele lui Cuza şi ca prin minune spiritele s-au calmat. Cuza era pe atunci hatmanul Miliţiei Moldovei. Pe 3 ianuarie Cuza a fost desemnat ca şi candidat al Partidei Unioniste, iar pe 5 ianuarie a fost ales în unanimitate domn.

L-a urmat pe Cuza în exil

După ce pe 11 februarie 1866, Cuza a fost forţat să abdice, Nicolae Pisoski i-a rămas alături şi chiar l-a urmat în exil. Revenind în ţară, s-a retras din armată şi din viaţa politică. Marele istoric Nicolae Iorga îşi amintea că, în copilăria sa la Botoşani, privea adeseori spre casa cochetă a colonelului Nicolae Pisoski, „răsărind arare, cu marţialul lui barbişon alb pe terasă”.

Casa Pisoski se află pe Pietonalul Unirii, vizavi de Muzeul Judeţean şi, potrivit planurilor oficialilor botoşăneni, va fi reabilitată.

Deja ai votat!