Infractori descurajați să-și recunoască faptele

Un instrument de lucru introdus de noul Cod penal, și care putea să atragă soluționarea mult mai rapidă a dosarelor penale, a ajuns să nu mai fie folosit de procurorii botoșăneni. Asta din cauza disputei cu judecătorii privind stabilirea pedepselor. Este vorba de acordurile de recunoaștere a vinovăției, care au dispărut din practica judiciară de aproape doi ani întrucât în multe dosare în care s-au propus astfel de soluții judecătorii au considerat că pedepsele sunt prea blânde. Prin urmare, procurorii au început să refuze să mai încheie astfel de acorduri, iar cei care erau acuzați de diverse fapte penale au fost trimiși direct în judecată.

Doar un sigur dosar penal în care s-a mers pe acord de recunoaștere a vinovăției

Anul trecut, de exemplu, într-un sigur dosar penal s-a mers pe acord de recunoaștere a vinovăției, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, într-un caz de delapidare din 2015. Un tânăr de 28 de ani, angajat la un magazin de piese auto, delapidase în 2014-2015 aproape 20.000 de lei. Procurorii i-au stabilit acestuia o pedeapsă de un an și șase luni și 20 de zilede închisoare și au dispus amânarea aplicării pedepsei, cu un termen de supraveghere de doi ani. Acordul a ajuns la Judecătoria Săveni, care l-a respins pe motiv că pedeapsa este prea blândă, deși tânărul restituise și prejudiciul, iar acordul nu prevederea ore de muncă în folosul comunității.

Acum, cazul a ajuns la Curtea de Apel Suceava. Paradoxal este că dosarul, care este vechi de mai bine de cinci ani, a trecut prin mai multe faze. Inițial, procurorii din Săveni au dispus clasarea întrucât nu există probe că persoana a comis infracțiunea, dar ordonanța a fost desființată de instanță, care a impus completarea urmăririi penale. Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunal, care ulterior a dispus tot clasarea. Câteva luni mai târziu și această ordonanță a fost desființată în instanță, judecătorii dispunând redeschiderea urmăririi penale. Așa se face că în septembrie 2019 tânărul bănuit de delapidare a decis să recunoască totul, a plătit și acel prejudiciu și a acceptat să încheie acordul de recunoaștere, pentru a scăpa de dosarul penal, doar că și acordul a fost respins de instanță, anul trecut.

Acrodul ar duce la o soluționare mai rapidă a procesului

Prin urmare, procurorii au decis să nu mai apeleze la acest instrument permis de Codul penal, respectiv încheierea acordurilor de recunoaștere a vinovăției. „Instituția acordului de recunoaștere a vinovăției și procedura simplificată prin recunoașterea faptelor în instanță atrag în egală măsură reducerea cu o treime a limitelor pedepselor. Prin urmare, dosarele penale vor fi trimise în instanță prin rechizitoriu, urmând ca instanțele să dispună măsurile”, a arătat Valeriu Chihaia, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani. Însă, în procedura simplificată inculpatul poate recunoaște doar faptele și să nege încadrarea legală, pe când în acordul de recunoaștere a vinovăției recunoaște și încadrarea legală.

Prin urmare, un acord ar putea duce la o soluționare mai rapidă a procesului, pe când procedura simplificată în instanță poate să atragă un proces suplimentar la Curtea de Apel Suceava, care va amâna soluționarea cauzei.

Concept nou pentru procesul penal român

Conceptul de „justiție negociată” este unul nou pentru cadrul procesual penal român, dar proceduri similare se regăsesc în legislaţia mai multor state europene. Acordul se încheie exclusiv în faza urmăririi penale şi doar pentru infracţiuni de o anumită gravitate – cele pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau închisorii de cel mult 7 ani. Mecanismul a fost gândit ca un instrument menit să simplifice şi să scurteze durata procedurilor judiciare, şi, implicit, să conducă la economisirea de resurse materiale şi umane, alternativ judecăţii în procedura recunoaşterii învinuirii, desfăşurată tot pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, dar abia după începerea judecăţii.

Astfel, odată încheiat acordul, acesta se duce direct în faţa instanţei. În schimb, dacă se merge pe procedura simplificată, dosarul penal întocmit de procurori trebuie să treacă mai întâi prin camera preliminară și abia ulterior se pronunță sentința, care este supusă apelului. Prin urmare, acordul de recunoaștere ar asigura soluţionarea cauzelor într-un termen considerabil mai scurt şi previzibil pentru cei care sunt părţi ale respectivului acord.

Soluţie blândă în raport cu periculozitatea faptelor

Reacția procurorilor, care de circa doi ani au început să refuze încheierea acordurilor de recunoaștere a vinovăției, vine după o altă serie de acorduri respinse de instanță. Doar că, această dispută dintre procurori și judecători poate avea efecte nebănuite. În 2014, de exemplu, a fost încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu un tânăr, A.Ş., cercetat pentru furt, acord care a fost respins de către Judecătoria Botoşani pe motiv că soluţia consemnată în acord este nejustificat de blândă în raport cu periculozitatea inculpatului, deoarece în ultimii șase ani acesta fusese condamnat de cinci ori la pedepse privative de libertate şi de două ori sancţionat administrativ pentru furt.

Ulterior, prin ordonanţă, procurorii au dispus renunţarea la urmărire penală, deoarece au apreciat că administrarea probatoriului în vederea stabilirii vinovăţiei şi tragerea la răspundere penală a tânărului implică resurse disproporţionate în raport cu gravitatea faptei, tânărul fiind bănuit că a furat un telefon mobil pe care l-a amanetat cu 150 lei. Prin urmare, în loc de pedeapsa din acord, tânărul a scăpat fără nicio sancțiune.

 

Deja ai votat!