Aproximativ o mie de botoşăneni au depus dosare la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) pentru a primi drepturile acordate de stat copiilor persoanelor decedate din motive politice în dictatura instaurată începând cu 6 martie 1945. Potrivit celor precizate de Sebastian Tocariu, directorul AJPIS, în fiecare zi la instituţie se prezintă 60 – 70 de persoane pentru a depune dosare. „Toţi sunt bătrâni şi se prezintă la noi cu toate documentele pe care le au în casă. Noi trebuie să ne uităm pe fiecare document în parte. Tot noi îi ajutăm să completeze cereri, declaraţii. Nu este simplu, dar suntem mulţumiţi că putem să-i ajutăm să-şi primească drepturile”, a spus oficialul. După primirea dosarelor, funcţionarii AJPIS procesează datele în vederea punerii în plată a dosarelor.
Cereri şi documente depuse la AJPIS
Cererile însoţite de documente justificative se depun la AJPIS. Legea a intrat în vigoare în noiembrie 2020, beneficiari fiind urmaşii celor care au avut de suferit în regimul comunist. Pentru urmaşii prizonierilor există o unitate militară la Piteşti care eliberează adeverinţe, iar pentru cei condamnaţi sunt hotărârile judecătoreşti sau alte dovezi, în funcţie de situaţia fiecăruia. Cererile depuse se analizează, după care indemnizaţia se acordă lunar.
Urmaşii celor care au fost prizonieri şi nu au toate documentele se pot adresa Depozitului Central de Arhivă, strada Aleea Poarta Eroilor, nr. 4, Piteşti, judeţul Argeş, cod poştal 110058, telefon/fax: 0248/22.31.77, relaţii cu publicul: 0248/22.34.77 (interior 116), e-mail: um02405.pitesti@yahoo.com.
Acte necesare dovedirii calităţii de persecutat politic al părintelui solicitantului:
Certificatul de deces al părintelui
Documente de identitate – certificat de naştere, copie buletin (dacă există) etc
Documente care atestă faptul că părintele/părinţii solicitantului s-au aflat în una sau mai multe din situaţiile de persecuţie politică prevăzute în Decretul – Lege 118/1990, după caz:
- Hotărâre/Decizie a Comisiei pentru aplicarea Decretului – Lege nr.118/ 1990 prin care se stabileşte părintelui/părinţilor calitatea de persecutat politic cu drepturile aferente (dacă există)
- Certificatul eliberat de Unitatea Militară 02405 Piteşti, care atestă perioada în care părintele a fost prizonier de război în URSS, după 23 august 1944
- Livret militar din care reiese perioada în care părintele a fost prizonier de război în URSS, după 23 august 1944
- sentinţa judecătorească privind condamnarea pe motive politice
- bilet de eliberare, dovada internare, carnet de muncă, adeverinţe, liste comune, documente de strămutare sau domiciliu obligatoriu sau orice alte documente care să ateste faptul că părintele a fost persecutat politic. Fiecare solicitant (fiu/ fiică al/a persoanei persecutate politic) trebuie să depună un dosar în nume propriu.
Drepturi acordate urmaşilor
Potrivit prevederilor legale în vigoare, copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în timpul luptelor cu organele de represiune comunistă, în răscoale țărănești, în timpul detenției, internării abuzive în spitale de psihiatrie, în timpul aplicării măsurii domiciliului obligatoriu, strămutării, deportării sau prizonieratului, are dreptul la o indemnizație lunară.
Soțul/soția celui decedat în luptele cu organele de represiune comunistă, în răscoale țărănești ori decedat, din categoria celor dispăruți sau exterminați în timpul detenției, internați abuziv în spitale de psihiatrie, deportați, prizonieri sau cărora li s-a stabilit domiciliu obligatoriu, are dreptul la o indemnizație lunară de 700 lei, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
„Se acordă câte 700 de lei pentru fiecare an stat de părinte în lagăre sau puşcării. Dacă părintele a fost trei ani în detenţie, urmaşul primeşte 2.100 de lei. Solicitanţii care erau deja născuţi, sau s-au născut în timp ce părintele era în situaţia respectivă, era persecutat politic, atunci primesc sută la sută din sumă. Cei care s-au născut după ce părintele a revenit acasă, primesc 50% din sumă. Urmaşii celor care au murit în detenţie primesc câte 500 de lei lunar”, a explicat Sebastian Tocariu.
