Asociația procurorilor acuză – Parlamentul acordă superimunitate magistraţilor

0

Asociaţia „Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) respinge proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) în forma în care aceasta a ieşit din şedinţa Comisiei juridice din Camera Deputaților. De asemenea, asociația face un apel către parlamentarii „de bună credință” să nu voteze acest proiect. Deși majoritatea judecătorilor şi procurorilor s-au exprimat în sensul desfiinţării SIIJ, AMASP reclamă faptul că proiectul votat în Comisia Juridică prezintă amendamente prin care anchetele împotriva magistraților acuzați de corupție pot fi blocate în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care s-ar transforma într-un organism de control. În plus, reacția asociației vine în contextul în care proiectul de lege ar acorda superimunitate magistraților. „Oamenii trebuie să știe că nu suntem toți la fel”, a transmis Nicoleta Arpinte (foto), prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, membră a AMASP.

„Raportul comisiei care urmează a fi supus votului plenului parlamentului conţine două amendamente prin care orice anchetă penală poate fi blocată discreţionar de către CSM şi care, în mod cu totul greşit, induc societăţii părerea că magistraţii doresc să aibă imunitate pentru infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, de corupţie, de serviciu şi cele asimilate infracţiunilor de corupţie prin crearea unei instituţii noi, aceea a avizului secţiilor CSM cu privire la trimiterea în judecată a procurorilor şi judecătorilor pentru săvârşirea infracţiunilor considerate grave. Precizăm în acest context că judecătorii şi procurorii în nenumărate rânduri s-au exprimat în sensul desfiinţării SIIJ şi revenirea la partajarea competenţei în funcţie de competenţa materială, personală şi teritorială astfel cum este stabilită în Codul de procedură penală şi în actele normative privind funcţionarea structurilor specializate, DNA şi DIICOT”, se arată într-un comunicat de presă emis ieri de AMASP.

Potrivit asociaţiei procurorilor, cu excepţia unui număr redus de persoane foarte vocale, niciun magistrat nu şi-a exprimat dorinţa de a dobândi „garanţii suplimentare”, „imunităţi de facto”, „avize” sau un tratament diferit faţă de alţi cetăţeni, magistraţii înţelegând principiul înscris în art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţia României – „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege”.

„Prin amendamentele admise, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor au stopat în mare măsură încercarea de revenire la normalitate prin desfiinţarea SIIJ şi au ignorat cu desăvârşire normele constituţionale şi dispoziţiile codului de procedură penală, aşa-zisa dezbatere cu sistemul judiciar fiind o simplă formalitate menită să gireze o decizie deja luată. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii sunt limitativ prevăzute în Constituţie şi în legea nr. 317/2004, scopul acestui organism administrativ nefiind vreodată verificarea corectitudinii rechizitoriilor emise de procurori şi validarea sau invalidarea unei decizii de trimitere în judecată. O astfel de atribuţie este contrară, pe de-o parte, dispoziţiilor art 132 alin. (1) din Constituţie care stabileşte modalitate de funcţionare a Ministerului Public şi pe de altă parte principiului separării carierelor şi dispoziţiilor codului de procedură penală care prevăd o separarea a funcţiilor judiciare şi, în mod limitativ, competenţele fiecărei funcţii judiciare”, se mai precizează în comunicatul asociației procurorilor.

Membrii AMASP arată că, dacă proiectul va rămâne în această formă, CSM va ajunge să decidă soarta dosarelor anchetate de sute de procurori înainte ca acestea să ajungă la sutele de judecători de cameră preliminară. „Ceea ce se obţine prin acest amendament este ca un organism administrativ, care nu face parte din structura instanţelor de judecată sau din structura Ministerului Public, să devină o combinaţie între procurorul ierarhic superior şi judecătorul de cameră preliminară, înglobând atribuţiile acestora”, se arată în comunicatul AMASP. Prin urmare, susțin procurorii, „falsa garanţie suplimentară promovată în acest amendament are ca singur rezultat ca 14 oameni să decidă soarta dosarelor anchetate de sute de procurori înainte ca acestea să ajungă la sutele de judecători de cameră preliminară care au atribuţia de a verifica temeinicia şi legalitatea trimiterilor în judecată”. „Cât despre teza <<protejării>> magistratului anchetat de un eventual abuz, observăm că aceasta există doar dacă este vorba de fapte de corupţie şi doar dacă este trimis în judecată. Pe de-o parte, în viziunea creatorilor amendamentelor, abuzurile pot apărea doar în cazul în care magistratul este anchetat pentru infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, de corupţie, de serviciu şi cele asimilate infracţiunilor de corupţie, celelalte infracţiuni nefiind pretabile la abuzuri sau neinteresând persoanele care au scris amendamentele. Pe de altă parte magistratul poate fi abuzat doar prin emiterea rechizitoriului, înţelegând de aici că orice presupus ‘act abuziv’ sau ‘presiune’ din faza de urmărire penală dispar dacă soluţia este una de clasare”, a mai precizat organizaţia.

 

Deja ai votat!
se încarcă...