Poiana celor Patru Stejari ai lui Ștefan cel Mare

Nordul județului se dovedește a fi o zonă bogată în obiective turistice cu încărcătură istorică, însă de multe ori autoritățile ignoră complet, iar izvoarele care vorbesc despre trecut ajung să zacă în paragină.

Reprezentanții Asociației Nord s-au implicat, în ultimii ani, în mai multe proiecte care au avut ca scop reamenajarea sau chiar reconstruirea unor obiective de interes. Printre acestea se numără și reamenajarea celebrei Poiene a celor 4 stejari, care, potrivit tradiției istorice, ar fi fost plantați de domnitorul Ștefan Cel Mare.

Potrivit site-ului nordul.ro, în urmă cu câteva decenii, poiana, care este certificată ca monument al naturii, era unul dintre locurile favorite de picnic ale dărăbănenilor, însă s-a degradat tot mai mult după anii ’90, până a ajuns la stadiul de paragină.

În momentul de față, din cei patru stejari au mai rămas doar trei. În 2014 Asociația Nord a reușit, în cadrul primei ediții a Festivalului Zilele Nordului, să reamenajeze Poiana. Reprezentanții asociației au invitat firma de peisagistică OPNA Landscape Culture, Primăria Darabani și Ocolul Silvic din Darabani să se alăture proiectului de salvare a Poienii și de readucere a sa în circuitul turistic și de agrement. Astfel,  20 de studenți la arhitectură din Cluj, București și Iași au luat parte, în iulie 2014, la un atelier de peisagistică în Poiana Stejarilor, implementând proiectul de design pregătit de partenerii de la OPNA, potrivit nordul.ro.

 

Loc învăluit de legende

 

Potrivit folclorului local, există trei versiuni cu privire la plantarea celor patru stejari de către Ștefan cel Mare, care trăiesc încă din secolul al XV-lea, asta însemnând aproximativ 500 de ani.

Octav Teioșanu, profesor de istorie, spune că cea mai plauzibilă versiune a povestii plantării celor patru stejari este cea potrivit căreia, după ce a ajuns pe tronul Moldovei, în aprilie 1457, Ștefan cel Mare a dat ordin oastei care, în frunte cu el, a pornit spre prinderea ucigașului tatălui său, adică pe unchiul său, Petru Aron, acesta făcând mai multe incursiuni în Polonia din același motiv.

În una dintre expedițiile sale de prindere a lui Petru Aron, între 1457-1459, a făcut un popas undeva la nordul localității Căbiceni, actualul Darabani, ca să se odihnească și ca să mănânce, și deși zona era plină de păduri, locul unde s-au așezat ei era lipsit de umbră, motiv pentru care Ștefan cel Mare a ordonat soldaților săi să planteze la o distanță de aproximativ 15 metri unul de altul, 4 stejari, într-un pătrat.

Cea de-a doua versiune este legată de expediția împotriva tătarilor de la 20 august 1470.

În vara lui 1470, hanul tătar Mamac, ce-și avea sălașurile pe Volga, a înaintat în căutare de pradă și a ajuns la Nistru. Șii-a împărțit oastea de călăreți războinici în trei coloane pe care le-a trimis după pradă în trei direcții diferite. Astfel, prima s-a dus către Jîtomîr, în Ucraina de astăzi, a doua către Terebovlea, tot în ținuturile ucrainene de astăzi, dar pe atunci posesiuni poloneze, și cea de-a treia, fiind în zona de nord a Moldovei. Astfel, când s-au reîntors, negăsind un loc cu umbră unde să poată să se odihnească și să mănânce, Ștefan cel Mare ar fi plantat acești 4 stejari.

Cea de-a treia versiune, potrivit lui Octav Teioșanu, este legată de momentul când Cazimir al IV-lea a încercat să-și impună unul dintre cei patru fii ai săi, ca domni ai Moldovei, în anul 1497.

Ștefan cel Mare a plecat în fruntea armatei spre bătălia care s-a dat la Codrii Cosminului, unde domnitorul a obținut o strălucită victorie.

La întoarcerea în Moldova, pentru că nu s-a întors pe același drum, Ștefan cel Mare ar fi plantat acești patru stejari din aceleași motive ca în versiunile reliefate anterior.

Referitor la descrierea stejarilor, „trunchiul unui stejar secular poate fi cuprins cu mâinile întinse de patru bărbați”, a menționat istoricul.

 

Asociație implicată în dezvoltarea culturală a regiunii

 

Asociația Nord contribuie la dezvoltarea prin culturală a regiunii de Nord: Botoșani – Suceava – Iași – Cernăuți – Chișinău. Misiunea Asociației este de a contribui la dezvoltarea regiunii de Nord prin stimularea spiritului civic și proactiv al tinerilor din Nord, prin întărirea, pentru localnici, a sentimentului de apartenență la o comunitate vie și valoroasă și prin promovarea acestui spațiu ca nod cultural și turistic între cele trei frontiere (România, Republica Moldova, Ucraina).

Printre proiectele realizate de aceștia se remarcă Festivalul „Zilele Nordului”, proiect emblematic al Asociației, care a debutat în 2014 și a adus la Darabani primele concerte de după ´90 în Poiana Teioasa, dar și spectacole de teatru, ateliere și conferințe pentru tineri, tururi ghidate în regiune, precum și un reviriment al tradiției duminicale a Horei de la Darabani, sub forma unui spectacol de muzică populară în Poiana Teioasa, a precizat Octav Teioșanu în cartea sa, „Monografia Laconică a Localității Darabani”, ediția a II-a.

Deja ai votat!