Istoria Darabaniului influenţată de evrei

Nordul județului este o zonă încărcată din punct de vedere istoric, iar în acest sens s-au remarcat și evreii. Aceștia au fost prezenți mai ales în ceea ce privește viața economică a orașului Darabani.

Potrivit profesorului de istorie, Octav Teioșanu, valul de evrei a început să apară în Moldova mai ales în perioada țarului Alexandru I, (1801-1825), dar și în vremea țarului Nicolae I, (1825-1855), respectiv, secolul al XIX-lea. Țarii Rusiei erau cunoscuți pentru persecutarea evreilor, motiv pentru care aceștia au fost nevoiți să se refugieze din Rusia și din Galiția, sudul Poloniei, în orașele Moldovei, cum ar fi Iași, Botoșani, Dorohoi, Săveni, Mihăileni și Darabani.

Mai mulți evrei decât români la Darabani

În Târgul Darabaniului, în timpul Războiului de Independență, în anul 1877, erau mai mulți evrei decât români. Statistica demografică privind târgușorul Darabani, arată că în 1877 erau 275 de gospodării creștine și 318 gospodării ale evreilor. În urma recensământului din 1859, s-a stabilit o creștere de 22% a evreilor în Moldova față de anul 1831, iar în anul 1899 evreii reprezentau 10,15% din totalul populației. Astfel, la Iași trăiau 38.441 de evrei față de 38.626 de creștini, a precizat istoricul în cartea sa „Monografia Laconică a Localității Darabani”, ediția a II-a.

Profesorul de istorie a subliniat faptul că evreii au contribuit la dezvoltarea Târgului Darabani, aceștia dominând centrul orașului prin afacerile pe care le desfășurau.

Învoială între logofăt și evrei 

Între logofătul Theodor Balș, proprietarul moșiei Darabani, și evrei s-a încheiat o Învoială, dezvoltându-se astfel comerțul și economia locală. Această Învoială oferea comercianților evrei „loc să-și facă școli, să aibă biserici, dughene sau magazine”.

De-a lungul timpului au existat opt sinagogi evreiești la Darabani și doar o singură biserică românească.

Potrivit site-ului darabani.org, în 1931 apare prima publicație tipărită vreodată la Darabani. Acest ziar era preponderent cultural și se adresa comunității evreiești din Darabani. Cel care a înființat această publicație a fost Schmil Weinstein Boiangiu, cu semnătura A. Ebion.

Plecarea evreilor din Darabani

Evreii au plecat din Darabani după instaurarea comunismului care a venit cu proprietatea statului, s-a desființat astfel proprietatea privată sau a comerțului liber”, a menționat Octav Teioșanu.

Istoricul a mai spus că ultimii evrei din Darabani, Moiș Tălmaciu și Maier, se ocupau cu mici activități comerciale. Astfel, Moiș tranzacționa piei de miel, iar celălalt se ocupa cu vânzarea fructelor. Amândoi s-au stins din viață după 1980, mormintele lor fiind găsite în noul cimitir evreiesc din Darabani. În momentul de față nu mai există nici un evreu în Darabani, iar în ceea ce privește dughenele specifice lor, mai există doar câteva dintre acestea.

Deja ai votat!