Caşcavalul de Săveni recunoscut la nivel european

0

După mai bine de jumătate de an de aşteptări şi tergiversări, Comisia Europeană a aprobat cererea de înscriere a mărcii ”Cașcaval de Săveni” în registrul european al indicațiilor geografice protejate, potrivit unui comunicat al executivului comunitar.

Cașcavalul de Săveni este produs în regiunea Botoșani după o rețetă tradițională, caracterizată de o perioadă de 60 de zile de maturare, cu mult mai lungă decât în cazul altor brânzeturi. Ca rezultat al acestei durate mai lungi de maturare, dar și al calității laptelui din zonă, cașcavalul de Săveni are o calitate superioară și o culoare mult mai pronunțată în comparație cu alte produse similare.

Contestaţii depuse de greci şi bulgari

La începutul acestui an, pe 16 ianuarie, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), Comisia Europeană a publicat cererea de înregistrare a denumirii protejate pe teritoriul european pentru „Caşcavalul de Săveni”. Totul părea să fie o formalitate pentru ca unul dintre produsele tradiţionale din judeţ să obţină recunoaşterea şi protejarea europeană, după ce în urmă cu trei ani obţinuse, din partea Ministerului Agriculturii, atestarea de produs cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) la nivel naţional.

Formalitatea s-a transformat, însă, într-un proces de lungă durată, deoarece oficialii greci au făcut cerere de intervenţie şi au solicitat să nu se acorde protecţia europeană „Caşcavalului de Săveni” pe motiv că au şi ei în procedură „Caşcavalul Pindos”, ceea ce ar duce la o confuzie între cele două produse. La rândul lor, şi bulgarii au contestat, spunând că şi ei produc multe tipuri de brânză, fără, însă, a avea argumente solide.

Cu toate acestea oficialii de la Bucureşti au depus răspunsurile date de către reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor „Caşcavalul de Săveni” pentru derularea rapidă a procedurii de arbitraj la nivel european şi sunt optimişti în privinţa rezultatului.

Procedură demarată de Asociaţia Producătorilor „Caşcavalul de Săveni”

Procedura de obţinere a IGP-ului european a fost demarată de Asociaţia Producătorilor „Caşcavalul de Săveni”, care a fost fondată de şase procesatori de lapte din judeţ. Este vorba de Gerard Coţuşca, Cicos Dorohoi, Genys Company Vârfu Câmpului, Favis Lişna, Vlăsie Company Vlăsineşti şi Viofanny Lact Prodcom Săveni.

„Materia primă folosită pentru fabricarea produsului «Caşcaval de Săveni» este laptele de vacă crud colectat din aria geografică delimitată, provenit de la animale locale care sunt metişi ai unor rase vechi locale precum «Sura de stepă» şi «Bucşan» încrucişate cu alte rase de bovine cu performanţe productive ridicate”, se arată în documentaţia trimisă la UE. Pentru a corespunde procesului tehnologic de obţinere, laptele trebuie să prezinte anumite caracteristici şi să aibă un conţinut de grăsime de minim 3,2%.

Istorie începută în 1959

Istoria „Caşcavalului de Săveni” începe în 1959, când datorită calităţii şi abundenţei laptelui din zonă s-a construit fabrica de prelucrare. „Pentru diversificarea modului de prelucrare a laptelui a fost adus meşterul Nicolae Caranica (1963), specialist recunoscut ca «meşter de caşcaval», în vederea obţinerii unui produs care să pună în valoare potenţialul ariei geografice. Meşterul Nicolae Caranica, specialist în prelucrarea laptelui, a «şcolit» generaţii de tineri lucrători din Săveni şi din zonele învecinate care moşteniseră îndeletnicirea prelucrării laptelui, învăţându-i secretele prelucrării laptelui în caşcaval, îmbinând tehnicile de producere a caşcavalului cu metodele locale: utilizarea «barulei» la amestecarea caşului opărit (cca 80°C) în coşuri din nuiele de răchită (care permit scurgerea saramurii fierbinţi), frământarea manuală şi turnarea pastei fierbinţi, strângerea «buricului» şi eliminarea aerului pentru obţinerea unei paste compacte. Tinerii lucrători de atunci au devenit, la rândul lor, meşteri în «arta caşcavalului», păstrând şi transmiţând până în prezent tehnica de prelucrare a laptelui crud de vacă în caşcaval”, se mai arată în documentaţia depusă la UE.

La puţin timp de la înfiinţare, produsele fabricii de caşcaval din Săveni au pătruns pe piaţa externă din: Grecia, Libia, Siria, Canada şi Egipt.

Reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor „Caşcavalul de Săveni” au găsit documente prin care pot demonstra că încă de la 1837 se producea caşcaval pe teritoriul de astăzi al României.

Deja ai votat!