Dig construit în mijlocul unei rezervaţii naturale. Primarul voia să ude o grădină cu legume (video)

Indolenţa de care dau dovadă unii dintre edilii din judeţ a ajuns să depăşească orice limite, aceştia demonstrând de multe ori că tratează teritoriul comunei pe care o conduc ca şi când ar fi propria gospodărie. O astfel de situaţie a fost înregistrată în comuna Lozna. Aici, social democratul Viorel Lozneanu, cel care a câştigat detaşat alegerile din toamna anului trecut, s-a gândit că ar fi de bun augur să construiască un dig în mijlocul unei rezervaţii naturale. Lucrarea a fost făcută ilegal, edilul neavând autorizaţie sau vreo aprobare pentru a face această construcţie.

Deşi Turbăria Dersca, căci despre acest obiectiv este vorba, este una dintre cele mai cunoscute zone protejate din Botoşani şi este de interes naţional, edilul susţine că habar nu a avut că iazul unde a construit digul face parte dintr-o arie naturală protejată de lege. Acesta a spus că el a făcut construcţia pentru a-şi putea iriga o grădină cu legume, dat fiind faptul că are în apropiere o casă şi mai multe hectare de teren. Culmea, indicatorul de arie protejată al zonei respective este chiar în vecinătatea casei primarului.

Digul este pe proprietatea mea. Am făcut pentru că am nevoie. Vin pompierii, nu am apă la animale vara la oameni şi vin oamenii şi iau cu butoaiele apă. Şi să irig. Acolo am o bucată de teren, care e concesionat, şi vreau să fac o grădină de legume. Digul e lângă aria protejată. A rămas dumnealor (n.r., reprezentanţii Gărzii de Mediu) să măsoare şi să vadă exact cum e. Ei susţin că este al primărieii, primăria nu are nici un act nimic”, a declarat Viorel Lozneanu.

Control demarat de Garda de Mediu

Viorel Lozneanu este primar al comunei Lozna încă din 2004, deci de 17 ani şi se arată deranjat de faptul că isprava sa a fost scoasă la lumină, spunând că a fost reclamat de nişte răuvoitori din comună.

Situaţia a ajuns şi în atenţia presei naţionale fiind prezentată în carul unei emisiuni difuzate pe TVR. În acest context, la Turbăria Dersca au ajuns, atât ieri, cât şi astăzi comisarii Gărzii de Mediu Botoşani, dar şi cei ai Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate. Aceştia au stabilit că aproximativ 500 de metri pătraţi de dig au fost construiţi pe locul protejat. Construcţia a fost realizată din căzătura rezultată în urma reparaţiei a 20 de km de drumuri comunale.

Şefa Gărzii de Mediu Botoşani, Cristina Kashyap, l-a informat ieri şi pe prefectul Dan Nechifor despre cele constatate la Dersca.

„Am fost sesizaţi despre faptele de pe amplasament. O echipă de comisari s-a deplasat în cadrul Rezervaţiei Naturale Turbăria Dersca şi pe 11 şi pe 12 mai. S-a constatat că o persoană fizică executa lucrări, respectiv consrtuia un dig, atât cu materiale rezultate din construcţii şi demolări, cât şi cu pământ. S-au efectuat aceste lucrări fără a se solicita avizele necesare, fără acordul autorităţilor. Orice construcţie de o asemenea anvergură trebuie să deţină acte de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului. Am solicitat mai multe informaţii, nota de constatare nu este încă finalizată. Ulterior vor fi comunicată şi măsurile şi sancţiunile care se impun, dar probabil va fi şi o sancţioune complementară, aceea de aducere a terenului la starea iniţială”, a precizat Cristina-Ionela Kashyap, comisarul șef al Gărzii de Mediu Botoşani.

Digul ar trebui demolat

În urma controalelor cel mai probabil primarul Viorel Lozneanu va trebui să obţină o autorizaţie de demolare şi va fi nevoit să strice digul construit ilegal. De asemenea acesta va trebui să scoată materialele din apă şi să le transporte în locuri special amenajate. În cazul în care nu se va conforma directivelor impuse de Garda de Mediu în termenul stabilit de lege, pe edilului va fi făcută o sesizare penală. În contextul în care primarul declară că terenul în aparţine, iar în documentele oficiale figurează drept proprietate privată, cel mai sigur primarul din Lozna va fi sancţionat ca persoana fizică.

„Eu am titlu de proprietate pe teren. Eu am cumpărat. Dumnealor spun că este în aria protejată, eu spun că nu este. O să demolez dacă trebuie să demolez. Mă supun legii. Dar, eu zic că am încercat să fac ceva bun. Se întâmplă un incendiu, nu are pe unde intra maşina de pompieri. Aşa are pe unde. Nu aveai de unde scoate apă”, a mai spus primarul.

Arie protejată din anul 2000

Turbăria de la Dersca este o rezervația naturală declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, se întinde pe o suprafață de 10 de kilometri și se suprapune sitului Natura 2000–.

Aria naturală reprezintă o zonă de mlaștini turboase, turbării și pajiști ce adăpostește habitate naturale (Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin; Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition și Turbării degradate capabile de regenerare naturală) și protejează o gamă diversă de plante specifice zonelor umede printre care: ligularia, merișor, arnică, brădișor, orhidee, bujori, darie, omag, gălbinare, plauri cu stuf, salcie târâtoare sau răchită cu specii de Salix repens și Salix pentand.

În prezent si site-ul obiectivului apare că rezervaţia este temporar închisă.

Descoperiri arheologice unice în România

La Lozna, în anii ’70, în timpul exploatării zăcămintelor de turbă s-au descoperit şi numeroase vestigii arheologice dintre care una remarcabilă este podul din lemn din perioada dacică. Alături de construcţii a fost cercetat celebrul depozit cu unelte şi piese din fier dacice. Podul a fost surprins pe o suprafaţă de 25 mp, avea aproximativ 6 metri lăţime şi fusese fixat cu ajutorul unor ţăruşi. O parte din podul de la Lozna a fost preluat şi se află expus într-o vitrină la Muzeul de Istorie Botoşani.

În momentul de faţă cele peste 50 de piese din atelierul de fierărie sunt itinerate la Muzeul Judeţean de Istorie a României şi vor fi expuse într-o expoziţie internaţională la Madrid.

Având în vedere importanţa arheologică şi de patrimoniu a zonei, astăzi, la Dersca au ajuns şi unul dintre arheologii Muzeului Judeţean Botoşani, dar şi Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei de Cultură Botoşani.

„Noi avem aici cel mai vechi lemn arheologic de pe teritoriul României. O descoperire foarte importantă. Ceea ce e demn de remarcat în zilele noastre este faptul că situl arheologic nu a fost epuizat ca urmare a acestor cercetări şi urme a acestor platforme din lemn se găsesc în continuare”, a declarat Adela Kovacs, arheolog al Muzeului Judeţean, care a adăugat că în condiţiile actuale nu se pot efectua cercetări arheologice până când apa lacului nu scade. Fostele săpături nu au fost acoperite la vremea respectivă şi au fost inundate.

„Partea pozitivă a inspecţiei de astăzi este legată de faptul că am constatat că situl arheologic nu a fost afectat ca urmare a lucrărilor. Totuşi trebuie reţinut faptul că intervenţiile au fost efectuate neautorizat într-un sit Natura-2000 şi ar trebui totuşi văzut acest aspect în continuare de către alte autorităţi abilitate care nu au treabă direct neapărat cu partea sitului arheologic„, a mai spus Adela Kovacs.

 

Deja ai votat!