28.4 C
Botoșani
joi, 5 august, 2021
Acasă Local Autoritățile încearcă din nou să readucă la viaţă „grâul roșu de Botoșani”

Autoritățile încearcă din nou să readucă la viaţă „grâul roșu de Botoșani”

Reprezentanţii Direcţiei Agricole Judeţene vor să reia demersurile pentru a readuce la viaţă „grâul roşu de Botoşani”, care acum este doar o filă de istorie în agricultura locală şi chiar cea naţională.

„Este o idee mai veche pe care vrem să o punem în practică la nivelul județului Botoșani. Cândva, se cultiva grâul roșu de Botoșani și am vrea să-l readucem în planul de culturi al fermierilor din județ. Intenționăm să căutăm într-o bancă de gene, să vedem care sunt dispuși să ne pună la dispoziție, și cu sprijinul autorităților locale, al fermierilor și al asociațiilor de profil, să multiplicăm la nivelul județului și să rămână aici, în Botoșani. Am avut discuții cu diverși agricultori și ar fi dispuși să ia parte la acest proiect. O idee mai veche pe care încercăm să o punem în practică în anul agricol următor”, a declarat Cristian Delibaș, directorul Direcției Agricole (DAJ), Botoșani.

Seminţe obţinute în urmă cu câţiva ani de Gelu Tofan

În urmă cu câţiva ani şi omul de afaceri Gelu Tofan a făcut demersuri în încercarea de a readuce în judeţ „grâul roşu de Botoşani” . Acesta a reuşit să obţină câteva sute de seminţe din Slovenia prin care a încearcat, într-un parteneriat cu o facultate de agricultură, să reînvie această cultură pe plaiurile botoşănene. De câţiva ani mă chinui să readuc «grâul roşu de Botoşani» în producţie. Este ceva care ţine de cultura noastră, de tradiţia noastră şi de aceea fac eforturi pentru a readuce acest tip de grâu în cultură”, spunea în 2018 Gelu Tofan.

În România, există seminţe de „grâu roşu de Botoşani” doar în băncile de gene, dar este aproape imposibil de obţinut de fermieri pentru a revitaliza această cultură. „În condițiile de atunci nu s-au multiplicat genele. Efectiv nu au germinat semințele aduse atunci”, a spus Cristian Delibaș.

„Grâul roşu de Botoşani”, o marfă aflată la mare căutare

În urmă cu mai bine de un secol, din Botoşani se exportau imense cantităţi de grâu şi orzoaică. Familiile de cultivatori, precum familia Goilav, care deţinea peste 1.600 de hectare în zona Rânghileşti şi care mai avea în arendă alte câteva sute de hectare cultivate cu cereale, şi mai ales a celor care intermediau vânzarea cerealelor s-au îmbogăţit înainte de Primul Război Mondial, iar unii chiar şi în perioada interbelică. Pe atunci, acest tip de grâu pleca din zona Botoşanilor către destinaţii europene, precum Germania sau Marea Britanie. Astfel, avea să fie cunoscut „grâul roşu de Botoşani” ca o marfă aflată la mare căutare, produsele de panificaţie realizate din respectivele cereale fiind renumite pentru cantitatea scăzută de gluten şi de savoarea deosebită a făinii.

Cu toate acestea, soiul de grâu care altădată făcea furori la export a dispărut complet din fermele româneşti.

Un grâu scump

Tehnologia de cultură a grâului roşu includea fertilizarea exclusivă cu gunoi de grajd. Deşi de calitate, producţiile la hectar lăsau de dorit în trecut, cel mai mult obţinându-se circa 1.500 de kilograme la hectar. În anii ’60, în timpul colectivizării, s-a încercat trecerea la îngrăşămintele chimice şi a pesticidelor, dar rezultatele au fost catastrofale. Recoltele de grâul roşu obţinute au fost aproape necomestibile, iar cum tendinţa şi în agricultură era de industrializare, acest soi a fost înlocuit cu altele mai productive în condiţiile noi de cultură.

Acum, grâul roşu face parte din tendinţele la nivel mondial din industria panificaţiei artizanale. Pâinea obţinută cu acest tip de grâu are un gust uşor amărui şi o culoare mult mai închisă. Americanii şi britanicii sunt cei care au păstrat cel mai bine genetica grâului roşu, transferând-o la soiuri moderne, cu productivitate crescută şi toleranţă mare la bolile culturilor de păioase.

Deja ai votat!