Proiecte puține pe bani europeni la Botoșani

♦ O hartă a investițiilor cu bani europeni arată diferențele între Botoșani și restul țării

 

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a publicat o hartă a investițiilor din bani europeni pentru exercițiul financiar 2013-2020. Harta se referă la finanțări din fonduri europene până la 31 martie 2021 (chiar dacă exercițiul financiar s-a încheiat, realizarea și recepția investițiilor mai poate dura până în 2023).

Cum era de așteptat, Botoșani este printre ultimele județe ale țării la atragerea de fonduri europene, în condițiile în care la nivelul întregii țări absorbția de bani europeni este dezastruoasă. Harta – pe care o puteți consulta AICI – prezintă doi indicatori, numărul de proiecte și suma totală atrasă. Lista nu conține proiectele interjudețene, dar nu este viciată de acest indicator, proiectele comune între două sau trei județe, în Moldova, cel puțin, fiind aproape inexistente.

La Botoșani aveam de-a face cu 97 de contracte încheiate, în valoare de 1.407.017.254 lei. De menționat este că acest centralizator conține și contractele încheiate de firme private, și acestea extrem de puține, în jur de 15 la nivelul întregului județ.

Printre codași, împreună cu Botoșani, mai avem:

Vaslui – 91 contracte/aprox 1.628.000.000 lei

Brăila – 88 contracte/aprox 2.275.000.000 lei

Covasna – 83 contracte/ aprox 683.000.000 lei

Ialomița – 81 contracte/ aprox 777.000.000 lei

Călărași – 105 contracte/ aprox 788.000.000 lei

Giurgiu – 109 contracte/ aprox 1.013.000.000 lei

Neamt – 150 contracte/ aprox 973.000.000 lei

Teleorman – 72 contracte/ aprox 759.000.000 lei

Mehedinți – 101 contracte/ aprox 1.294,000.000 lei

Sălaj – 109 contracte/ aprox 1.435.000.000 lei

Practic, numai șapte județe din România au atras mai puțini bani europeni ca județul nostru. Suceava are absorbție de fonduri europene de două ori mai mare, Iași și Bacău de trei sau patru ori mai mare.

Campionii pe țară sunt județele din vest, respectiv Bihor, Cluj, Timișoara, apoi Constanța și Ilfov. Campionul absolut este București, unde se atrag ceva mai mult de 18 miliarde lei.

O caracteristică a județului nostru nu este doar că autoritățile au extrem de puține proiecte europene, dar și că puține firme private au puterea de a implementa un proiect european. Dacă în Botoșani pe Programul Operațional Regional vorbim de 15 firme, la Bihor și la Iași, de exemplu, sunt în jur de 70 care au obținut bani europeni.

Nu toate proiectele sunt finalizate, în tabelele de mai jos sunt prezentate sumele alocate proiectelor finalizate deja și a celor care încă sunt în derulare. Se observă că deși ciclul de finanțare s-a încheiat, practic, majoritatea covârșitoare a proiectelor nu au fost finalizate și au obținut extinderi ale termenelor de predare.

Cele mai multe proiecte, de pe diverse axe de finanțare, sunt la primăria Botoșani, aproape 20, municipiul Dorohoi are 10, orașul Flămânzi 5, iar consiliul județean Botoșani tot 5, însă mai există diverse proiecte finanțate care au fost depuse de entități din subordinea CJ, cum ar fi Nova Apaserv, direcția de asistență socială sau spitalul județean.

Multe din proiectele europene ale CJ Botoșani sunt în pericol de a pierde finanțarea datorită dezinteresului fostei conduceri a instituției, dar au fost deblocate pe ultima sută de metri de noua conducere a CJ. Printre acestea sunt drumul strategic, modernizarea secției UPU a spitalului județean sau reabilitarea muzeului județean. La aceste proiecte, nerespectarea termenelor de execuție și predare a lucrărilor ar duce la pierderea finanțării cu bani europeni.

Nici la nivel de primării fondurile europene nu s-au dovedit a fi foarte atrăgătoare. Doar 19 localități din 78, din județul Botoșani, au edili care au aplicat pentru bani europeni în perioada 2013-2020. Restul au așteptat banii de la PNDL, în cel mai bun caz. Bani care erau mai simplu de obținut fără controlul și termenele stricte cerute de proiectele finanțate din fonduri europene.

Aceasta este lista localităților din județ care au obținut finanțare europeană pentru proiecte.

Care sunt axele de finanțare din tabel

Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) – Dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie şi prevenirea riscurilor la standarde europene,

Programul Operațional Regional (POR) – Drumuri județene, șosele de centură, pasaje rutiere, poduri, infrastructura de sănătate – spitale regionale, ambulatorii, centre de intervenție integrate

Programul Operațional Capital Uman (POCU) urmărește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând investițiile realizate în perioada de programare 2007‐2013

Programul Operațional Competitivitate (POC) susține investiții care răspund nevoilor și provocărilor legate de nivelul redus al competitivității economice, în  cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) și în Tehnologia Informației și a Comunicațiilor (TIC).

Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) – Modernizarea administrației pentru servicii publice competitive și de calitate. Sprijină ONG-urile, partenerii sociali și instituțiile de învățământ.

Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020 (POAT) – are drept scop asigurarea unui proces de implementare eficientă şi eficace a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în România în conformitate cu principiile şi regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare, management, inclusiv management financiar, monitorizare şi control

Deja ai votat!