Strategia de dezvoltare a județului, o dezbatere inutilă

Strategia de dezvoltare a judeţului e făcută pe principiul „să trecem totul, poate prindem ceva bani europeni”, în loc să aibă câteva direcţii clare pe care să se concentreze resursele

Consiliul Județean (CJ) Botoşani a scos la dezbatere publică strategia de dezvoltare a județului pe perioada 2021-2027. Documentul e publicat pe site-ul instituției, dar trebuie navigat un pic până se ajunge la acesta, la capitolul transparență decizională.

Observațiile și propunerile se pot trimite către CJ până pe 6 august, documentul fiind postat pe site pe 20 iulie. Probabil experiența anilor trecuți a arătat că nimeni nu trimite vreo observație, oricum.

Documentul e realizat de Synesis Partners, o firmă din București, are 434 de pagini și a costat 75.000 lei.

În cuvântul înainte, președintele CJ, Doina Federovici, scrie că studiul este „un document programatic fundamental” și încheie apoteotic că județul Botoșani va deveni „spațiul parteneriatelor durabile, un județ cu cetățeni activi și responsabili  în contextul unei economii dinamice, competitive și inovative”.

Date expirate

În studiu sunt folosite datele statistice din 2019 de la Institutul Național de Statistică (INS), nu prea mai sunt actuale după pandemie, dar altele mai noi nu există.

Primele 125 de pagini conțin prezentarea detaliată a județului și analize SWOT pe diverse capitole.

Aflăm că suntem 376.562 persoane, deci nu se ține cont de migrație aproape deloc, iar 57,8% din populație trăiește în mediul rural. Salariul mediu net e 2.500 lei, e scoasă în evidență creșterea veniturilor cu 67,7% pe perioada 2015-2019 (adică în guvernarea PSD), dar fără a lua în calcul inflația și fără a se face defalcarea pe sectorul privat și cel bugetar, unde salariile s-au dublat sau chiar triplat.

De altfel, nicăieri în raport nu se face această diferențiere, doar când sunt publicate categoriile de salariați aflăm că suntem un județ de bugetari, în cea mai mare parte.

E posibil ca mare parte a cifrelor să fi fost dramatic modificate de pandemie în sectorul privat, în 2019 cei mai mulți angajați fiind prezenți în industria prelucrătoare, 12.000, dar anul trecut multe firme s-au închis ori şi-au restrâns activitatea.

Un mecanic la 15 şoferi

Ce urmează e curios. Pe locul doi sunt cei 10.000 de angajați din sectorul Comerț și reparare automobile. Cum în Botoșani nu sunt reprezentanțe auto, înseamnă că cei mai mulți lucrează la reparat automobile. Adică, dacă din cei 300.000 de persoane peste 19 ani din Botoșani presupunem că jumătate au permis, înseamnă că la 15 șoferi avem un mecanic auto. Cei care au mașini și știu că service-urile auto sunt superaglomerate, își dau seama imediat că cifrele de la INS sunt complet depășite.

Turişti de o noapte

Mai aflăm printre altele că sunt puține firme, că producția de fructe e mai mare decât în restul Moldovei și că legumele și fructele se tot scumpesc din 2015 încoace, că agricultura e de subzistență, nu avem irigații și nici utilaje.

Mai aflăm şi că trebuie laboratoare la școli, calculatoare, avem școli cu buda în curte, trebuie ateliere școlare și profesori, dar avem cele mai puține persoane cu dizabilități din zonă.

La capitolul sănătate, devansăm doar județul Vaslui din toată regiunea și în 2019 am avut 51,975 de turiști, de fapt persoane care au dormit cel puțin o noapte într-o facilitate de cazare, date urmate de 20 de pagini cu înșiruiri de obiective turistice, în mare parte case memoriale, mănăstiri și muzee.

După ce sunt trecute în revistă toate domeniile, de la drumuri la alimentări cu apă (unde sunt folosite date de la INS, probabil cele de la CJ nu arată așa roz, mai ales zilele astea) sau digitalizare, ajungem la strategia în sine.

Cinci obiective majore

Măsurile de dezvoltare sunt împărțite în cinci obiective strategice, conforme cu viziunea UE, iar la obiectivul 1 principala măsură este, ca întotdeauna, dezvoltarea turismului.

Cum îi convingem pe români să viziteze turbăria de la Lozna în loc de munții Rodnei nu mai scrie, sunt pomenite tot felul de generalități în limbajul de lemn întâlnit la Bruxelles, pachete inovative, digitizare, participare la târguri de turism etc.

Al doilea obiectiv e despre un județ mai verde, fără poluare și deșeuri, al treilea despre un județ mai conectat, drumuri, creșterea mobilității, modernizări de trasee, chestii normale, nu poți fi conectat altfel. Obiectivul patru e despre un județ mai social, tot de asta se ocupă și ultimul obiectiv, unde e povestit cum trebuie ca administrația să fie bună, transparentă, cu smart city și smart village, chiar.

Toate sunt povestite detaliat, cu direcții de dezvoltare și metode, pe 25 de pagini, până la pagina 150.

Urmează o listă indicativă de proiecte pentru autoritățile județene și locale, în total 1.500, care conțin de toate, de la o legătură rapidă cu A7, până la împrejmuirea cu gard a unei grădinițe. Plus cinci proiecte strategice, unele în desfășurare deja, toate analizate până la pagina 287.

Studiul mai cuprinde și un chestionar cu analiza răspunsurilor, apoi e menționat ce vrea să facă UE și legătura cu proiectele din județ, cooperarea internațională, cum se lucrează cu PNRR și raportul se încheie cu anexe unde sunt prezentate detaliat datele inițiale, până la pagina 434.

Experienţă nefastă cu astfel de strategii

Realizarea strategiei pe 2021-2027 a însemnat fără îndoială un volum foarte mare de muncă, în special la culegerea datelor. Și probabil va fi la fel de utilă ca strategia județului pentru perioada 2013-2020, care tot document programatic era și s-a odihnit  mai tot timpul într-un sertar.

Aceste strategii de dezvoltare sunt necesare pentru a putea accesa fonduri europene. De aceea, strategia e făcută pe principiul „să facem totul”. Ca să se poată cere finanțare pe proiecte din orice domeniu.

Dacă s-ar face doar un sfert din ce scrie în strategie am fi comparabili cu județe ca Bihor, Cluj sau Constanța și putem cere liniștiți să fim capitala României.

Cam astea sunt cauzele pentru care nu vom avea niciodată o strategie de dezvoltare realistă, care se bazează pe ce avem de valorificat, ce bani avem, ce se poate realiza și chiar să facem ce e pomenit acolo.

CJ zice una şi face alta

Avem o suprafață mare de luciu de apă, de ani de zile e așteptat un plan pentru pescuit sportiv, de agrement, ceva. Nu, toate strategiile o țin langa cu dezvoltarea turismului. Avem case memoriale, muzee, mănăstiri (pomenite de altfel, în strategie). Acțiuni concrete în direcția asta nu există, însă. Nu e posibil să stabilești (a nu știu câta oară) că, în șase ani, vom avea în Botoșani o infrastructură de turism competitivă. Mai bine ne concentrăm pe turism ecumenic, iar priveliștile din Botoșani le vizitează elevii la „Școala altfel”, în loc să facă excursii la Durău. Abia află copiii în ce județ frumos trăiesc.

Ca direcție la turism, de exemplu, e stabilită crearea de festivaluri. Pentru a vedea diferența între fapte și vorbe, să ne ocupăm de Festivalul Nordului, unul dintre cele mai apreciate din țară și la care au participat deja mii de persoane de-a lungul anilor. Oameni care vin din toată țara, la Botoșani.

„Din păcate, de când a început pandemia, finanțările nerambursabile pentru activități culturale au fost integral anulate de către Consiliul Județean Botoșani, ca și cum cultura s-a oprit din cauza virusului sau s-ar putea opri vreodată. Dincolo de faptul că noi, la Zilele Nordului, alături de alți operatori culturali din județ, am fost lăsați descoperiți în cel mai greu moment din ultimii ani, această decizie a CJ de a anula finanțarea culturii denotă o lipsă îngrijorătoare de înțelegere a societății noastre și, din păcate, un discurs gol: nu te poți lăuda cu meritele culturale ale Botoșaniului dacă, în realitate, lași cultura baltă, mai ales la greu”, ne declară Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord, cea care organizează anual festivalul.

Realitatea cam așa arată, și e complet diferită de cea din strategiile de dezvoltare. Dacă nu sprijinim manifestările de succes, pe care le avem deja, ce rost are să ne lăudăm că facem altele noi.

Problemă la nivel naţional

Până când nu se vor stabili direcții clare de dezvoltare, nevoi specifice ale județului, legate de realitate – și prioritizarea acestora – ce conducte de transport apă în județ facem întâi, ce drumuri asfaltăm mai întâi și de ce, ce se poate face într-un timp stabilit, cu termene de livrare clare – adică fără povești de cum vom schimba județul într-un un loc mirific cu bătrâni activi, festivaluri unul pe zi, plin de digitalizare și școli moderne, toate făcute în șase ani – strategia de dezvoltare a județului va rămâne o poveste bună de arătat autorităților europene pentru a primi finanțări pe proiecte, nimic mai mult.

Nici măcar nu este o problemă punctuală a județului Botoșani. Așa se fac strategii în România. În teorie, strategia județului ar trebui să se ocupe strict de descoperirea oportunităților locale și valorificarea lor, nu de tot și toate. Și să se integreze într-o strategie a regiunii, iar respectiva, la rândul ei, într-o strategie națională, un proiect de țară. Care nu prea există, evident.

Consiliul Județean Suceava, de exemplu, a plătit 120.000 lei pentru strategia lor de dezvoltare. Adică pentru a afla, printre altele, câte găini și câți porci au prin bătături, plus niște direcții de dezvoltare pe care le vor pune în practică cam cum vor fi puse și cele de la Botoșani.

– Cătălin MORARU

Deja ai votat!