Un posibil jurnal al Serbării de la Putna (din presa vremii)

Pe 15 august 2021 se împlinesc 150 de ani de la „Serbarea întru memoria lui Ștefan cel Mare”, cunoscută ca „Serbarea de la Putna”, organizată de studenții români din Viena. Serbarea a fost gândită, inițial, pentru 15 august 1870, însă factori care nu au depins de organizatori au dus la amânarea ei cu un an. Presa vremii a reflectat îndeaproape pregătirile pentru Serbare și manifestarea în sine.

Ne propunem să reconstituim, în baza relatărilor presei de atunci, a comunicatelor și rapoartelor publicate, acțiunile care au premers Serbării, precum și evenimentul ca atare.

Textul este o continuare a prezentării evenimentelor legate de Serbarea de la Putna.

18 martie 1871: Adunarea generală alege un Comitet Central nou, format din: Dloru Teclu, Logothetty, Oncu, Popu, V. Bumbacu, Bologa, Cocinschi, Danu și Slavici, mandatat cu gestionarea toturor lucrărilor („Federațiunea”, 26.05/07.06.1871).

25 mai 1871: În numele Comitetului, Nicolae Teclu (președinte), Ioan Slavici (secretar) și Valeriu P. Bologa (casier) anunță că dnii Oncu si Logothetty, scuzându-se prin examenele pe care le au, și-au depus mandatele. Comitetul i-a ales în locul lor pe D. Popoviciu Barcianu și Ilia Lutia. Comitetul prezintă și un raport financiar privind dispariția sumelor adunate pentru serbarea de la Putna („Federațiunea”, 30.05/11.06.1871).

25 maiu 1871: Fondurile depozitate la firma „Perlea și Mureșianu” încă nu sunt recuperate („Federațiunea”, 29.05/10.06.1871).

27 mai 1871: Maria C.A. Rosetti anunță că epitaful pentru mormântul lui Ștefan cel Mare, lucrat de doamnele române și de epitaforul și brodătorul în aur dl Nacu, va fi expus pentru public până pe 2/14 iunie la magazinul dlui Breulu, în Bucuresci, Calea Mogoșoaiei, Piața Teatrului („Românulu” din 27 mai 1871; „Federațiunea”, 14/02.06.1871).

10  iunie 1871: Adunarea generală decide a însărcina Comitetul Central cu realizarea Serbării de la Putna pe 15/27 august cu mijloacele de care dispune („Federațiunea”, 21/09.06.1871).

12 iunie 1871: „Albina” publică Reflessiuni la reportulu Comitetlui centralu întru memoria lui Ștefanu celu Mare (publicatu în „Albina”, nr. 44 din 4 iun. a.c.), semnat, în numele „delegațiunii și a mai multoru membri ai fostului Comitetu centralu” de Gabrielu Băleanu, st. filos.” („Albina”, 18/30.07.1871).

14 iunie 1871: Comitetul lansează un apel către onoratul public român, care îndeamnă la participarea la Serbarea de la Putna, semnat de Vasile Bumbac, președinte, și Ioan Slavici, secretar. („Federațiunea”, 21/09.06.1871).

14 iunie 1871: Un alt apel este adresat junimii române.

14 iunie 1871: Un alt apel este adresat junelor române cu rugămintea de a face pentru fiecare țară română (Muntenia, Moldova, Bucovina, Transilvania, Crișiana, Temisiana, Maramureș și Basarabia) câte o flamură cu inscripția: Cultura e puterea popoarelor. — Junele române din (țara) („Federațiunea” din 21/09.06.1871; „Telegrafulu de București”, 26.06.1871).

20 iunie 1871: Comitetul, prin V. Bumbac și I. Slavici, anunță un concurs „În causa serbării de la Putna”, adresat junilor academici români, „cari voiesc a concura la serbare prin elaborarea unei cuvântări festive („Telegrafulu de București”, 26.06.1871).

30 iunie 1871: Membrii Comitetului studenților de la Universitatea din București, G.Dem. Teodorescu, Stef.C. Michailescu și I.A. Brătescu trimit o epistolă Comitetului Central din Viena, prin care comunică sumă adunată din subscripții și își exprimă acordul privind decizia Adunării generale din 18 martie 1871, a Junilor Români Academici din Viena de a ține Serbarea de la Putna pe 15/27 august anul curent, precum și cele 8 condiții stipulate în decizie („Federațiunea”, 11/23.07. 1871).

4/16 iulie 1871: Se anunță că, la 19 iulie/1 august, Comitetul central al Serbării de la Putna avea să se stabilească, din Viena, în Bucovina, pentru a începe, la fața locului, lucrările pentru Serbare („Trompeta Carpaților”, 15/27.07.1871).

20 iulie 1871: Comitetul Central, prin secretarul său, Ioan Slavici, anunță contribuțiile care s-au strâns pentru Serbarea de la Putna („Federațiunea”, 18/30.07.1871; „Albina”, 15/27.07.1871).

1 august 1871: Comitetul Central pentru Serbarea de la Putna anunță demisia președintelui V. Bumbac și a dlui Belesiu, care, din motive familiale și de studiu, nu puteau pleca – așa cum fusese prestabilit – la Cernăuți. Comitetul îi alege pe fostul secretar, Ioan Slavici, președinte și pe Mihai Eminescu, secretar, completând echipa cu V. Morariu. V. Bumbac rămâne în Viena, dl Belesiu merge în Crișana. Încep pregătirile în Bucovina („Federațiunea” din 07/19.08.1871).

8/20 august: „Albina” publică raportul financiar trimis de Ioan Slavici, președinte și Danu Pamfil, casier de la Cernăuți.

9 august 1871: Adunarea generală a Societății Academice Române din București formulează actul de fericitare și decide a-l înmâna dlui M. Kogălniceanu, care împreună cu Sbiera, va reprezenta Societatea la Putna („Federațiunea”, 06.09/25.08.1871).

11 august 1871: Comitetul Central anunță, prin Ioan Slavici și M. Eminescu, că se depun toate eforturile ca pregătirile pentru Serbare să fie finalizate pe 13 august. Doritorii de a participa la Serbare sunt rugați să trimită solicitările pe adresa lui Dan Pamfil, jurist din Cernăuți. Alte detalii de program: Serbarea se va ține pe 15 august, de hramul bisericii Sf. Maria-Mare, și pe 16 august, zi în care  e face parastasul pentru fundatorul besericii, oaspeții urmând să sosească pe 14 august („Federațiunea”, 7/19.08.1871).

11/23 august 1871: Se anunță că Mitropolia Moldovei avea să fie reprezentată de o delegație formată din episcopii Filaret Scriban, Iosif Bobulescu și alte persoane; în Iași sosiseră delegația urbei Vaslui („Curierul de Iași”, 13/25.08.1871).

12 august 1871: „Uniunea liberală din Iași” cheamă la o mare întrunire de ziariști în București sau în Iași, sau oriunde, îndată după Serbarea de la Putna pentru a dovedi în faptă dacă voiesc binele public pentru patrie. Inițiativa este susținută de „Românulu”, „Telegrafulu”, „Semenatoriulu”, „Column’a lui Traianu” etc. („Federațiunea”, 13/1.09.1871).

12 august 1871: M. Kogălniceanu, pe cheltuiala sa, bate o monedă comemorativă de argint și bronz, destinată a fi împărțită celor care își vor depune omagiile la mormântul lui Ștefan cel Mare. Pe avers, moneda are inscripția „Memoriei lui Stefanu-Cellu-Mare. Rîvnitorii. Glorieloru. Străbune.”, iar pe revers – Monastirea. Putna. 15. Augustu. 1871. („Federațiunea”, 02.09/21.08.1871).

Ala Sainenco, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu

 

Deja ai votat!