sâmbătă, iulie 12, 2025
AcasăLocal BTCărți în slavonă din parohia Călineștii-lui-Cuparencu expuse la Memorialul Ipotești

Cărți în slavonă din parohia Călineștii-lui-Cuparencu expuse la Memorialul Ipotești

De la finalul etnogenezei lor, românii s-au aflat „la frontiera dintre cele două mari arii culturale și confesionale ale Europei, aria latină și catolică, pe de o parte, și aria bizantino-slavă și ortodoxă, pe de alta”. Creștinându-se treptat, pe parcursul câtorva secole, românii nu au o dată precisă a creștinării spre deosebire de vecinii lor.

Creștinarea multor dintre proto-români s-a făcut în latină (fapt dovedit de documentele de epocă, dar și de păstrarea anumitor termeni în limba română), însă organizarea temeinică a bisericii a fost în limba slavonă: „Invazia și stabilirea slavilor în Peninsula Balcanică (masivă după 602) și formarea statelor slave la sud de Dunăre, pe o largă fâșie, de la Marea Neagră la Marea Adriatică, au avut ca efect întreruperea legăturilor directe dintre romanicii carpato-dunăreni și Roma. (…) În aceste condiții de izolare față de marile centre ale creștinismului, localnicii romanici nord-dunăreni (protoromânii și românii timpurii) au trăit o perioadă îndelungată de «creștinism popular», fără o ierarhie canonică și fără putința organizării  temeinice a unei/unor biserici proprii. Firește, tipicul organizării a rămas cel bizantin, dar modelul direct de organizare nu a putut fi decât cel slav. Acest model includea drept element exterior esențial limba de cult slavona și alfabetul chirilic”.

Biserica din Călineștii-lui-Cuparencu deține cărți în slavonă tipărite la Lvov

Factori politici, așezarea slavilor alături de români, poziția geografică, predominarea tradiției de orientare bizantină și de limbă slavă în țările învecinate a condiționat trecerea românilor la liturghia slavă. Criza slavonismului începe în secolele XVI-XVII (a se vedea: I.-A.Pop, Românii și România în Europa: între Occidentul latin și Orientul bizantin, în: „Promemoria”,  2012, vol. 22, nr. 3, p. 253-256). Până atunci, dar și o perioadă după aceasta cartea bisericească în limba slavonă a avut o circulație și largă, și intensă, iar bisericile ortodoxe au păstrat și astăzi printre cărțile de cult folosite pentru slujbe – „depozitate, în vechime, lângă strana cântăreţilor, în veşmântărie sau în pod” (P. Chițulescu, cartea slavă din biserica Sfândului Sinod, București, 2020) –, cărți, manuscrise sau tipărite, în limba slavonă.

Biserica din Călineștii-lui-Cuparencu deține câteva cărți în slavonă, tipărite, majoritatea la Lvov, dar și câteva file de manuscris. În lipsa  paginilor de titlu și a primelor pagini de text, datorită textului în sine și unor inscripții pe copertele sau paginile cărților, acestea pot fi identificate și datate.

Printre acestea:

  • un „Antologhion” (în traducerile românești – „Antologhion ce să zice floarea cuvintelor: care cuprinde întru sine toată slujba Dumnezeeştilor praznice şi ale tuturor sfinţilor de preste tot anul”), este datat 1647, după cum se poate deduce din postfață;
  • un „Trebnic” – carte care, în română, a avut mai multe titluri: „Molitvenic, Molitvelnic, Molitfelnic, Molitevnic, Evhologhion adică Molitvenic, Euhologiu, Trebnic” (N.M.Popescu, Diortosind Molitfelnicul, în: „Biserica ortodoxă Română”. Revista Sfântului Sinod”, nr. 11-12, 1937) – cu numeroase inscripții;
  • o parte dintr-un „Apostol”, editat la Lvov în 1696, împodobit cu numeroase gravuri, viniete, letrine iniţiale şi alte tipuri de ornamente;
  • alte volume sau pagini manuscrise, care mai pot fi văzute în Bisericuța familiei Eminovici de la Ipotești.

Pe 26 august, cartea din biblioteca parohiei Călineștii-lui-Cuparencu se va întoarce la Călinești.

Ala Sainenco, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu

 

 

Deja ai votat!

AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!

„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.

REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE

Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.

Botoșani
câțiva nori
18.9 ° C
18.9 °
17.6 °
86 %
1.2kmh
24 %
S
30 °
D
28 °
lun
33 °
mar
30 °
mie
26 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Un semn clar că şi pe trecere trebuie să fii cu ochii-n patru să n-o păţeşti.  

EDITORIAL

Trăim niște vremuri în care manipularea prin „framing” este atât de perfid utilizată de diverse entități sau persoane „de bine” încât, în cazul minților...

EPIGRAMA ZILEI

La cât de mulți a arestat Gânditu-m-am că s-ar putea Să aibă ADN schimbat În ... DNA!   -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...