Către finalul acestei săptămâni vom intra în a doua lună a toamnei, octombrie. Numită așa pentru că în calendarul inițial roman, cel atribuit lui Romulus, era a opta lună a anului, o lună ploioasă (latineștile octo – opt, imber – ploaie abundentă, aversă, nor, furtună, apă de ploaie, devenit la greci ombros), ea a devenit ulterior, după reforma acestui calendar, luna a zecea, rămânând astfel și astăzi, chiar dacă și-a păstrat vechiul nume, în ciuda încercărilor senatului sau a unora dintre împărații romani de a-i atribui altă denumire. În primele zile ale acestei luni egiptenii celebrau o sărbătoare dedicată soarelui, pentru a-l susține pe acesta după echinocțiul de toamnă. Între 5-12 octombrie, începând cu anul 19 î. Hr., romanii aveau sărbătoarea numită „Augustalia”, sau „ludi Augustales”, dedicată împăratului Octavian Augustus. Festivalul era precedat de o procesiune în Circus Maximus, în care statuile lui Augustus și ale împăratului în scaun erau plimbate în care și litiere. Pe 11 octombrie, la Roma se desfășura un festival al recoltei numit „Meditrinalia”. Țăranii amestecau mustul din acel an cu vin fiert, din recolta precedentă, amestecul împiedicând vinul să se acrească. Sărbătoarea era dedicată lui Jupiter, la fel ca toate celelalte festivaluri ale vinului. Se făceau libații (act ritual care consta în închinarea unei cupe de vin, gustarea din el și vărsarea pe pământ a restului conținutului, ca o ofrandă pentru zeu). Se considera că amestecul avea proprietăți curative, ajutând la menținerea sănătății, vinul vechi având grijă de vinul nou. La idele lui octombrie (data de 15) se celebra „eius October equus”, adică „ziua calului din octombrie”. Ceremonia avea loc pe Câmpul lui Marte, cel care, potrivit tradiției, îi fusese închinat zeului Marte ca pășune pentru caii săi și ca loc de antrenament pentru cavalerie. Festivalul începea cu o cursă de care trase de câte doi cai. Calul din partea dreaptă de la carul câștigător era sacrificat cu o javelină (suliță lungă și subțire), sacrificiul având loc pe altarul lui Marte. Imediat după sacrificiu era tăiată coada calului și dusă în fugă la „Regia”, templul de reședință al lui pontifex maximus (marele preot), pentru ca sângele să picure pe cenușa vetrei Vestei, zeița casei și a familiei, la romani. În sfârșit, la 19 octombrie, romanii sărbătoreau „Armilustrium”, o sărbătoare religioasă dedicată zeului Marte, în cadrul căreia se purificau armele folosite în bătăliile din cursul acelui an. La Circus Maximus avea loc o paradă a legiunilor, după care armele acestora erau stocate pentru iarnă. Salienii (preoții lui Marte) conduceau apoi trupele într-o procesiune cu torțe, pe colina Aventină, unde aveau loc sacrificii de animale, iar militarii dănțuiau în armurile lor. Între 26-28 octombrie, atenienii petreceau Tesmoforiile, dedicate zeiței Demeter Tesmofora, zeiță a naturii, culturilor și recoltelor. Era sărbătorită zeița Demetra, care în doliu după fiica ei, Persefona, răpită de zeul Hades pentru a și-o face soție și zeiță în tărâmul morților, nu-și putea îndeplini decât o parte din an atribuțiile sale de zeiță. Era interzisă prezența bărbaților. La Atena, participau doar femeile căsătorite cu cetățeni atenieni. Zeiței i se aduceau ofrande de cereale, vin, brânză, ulei și alte alimente, se strigau sloganuri obscene, femeile se flagelau reciproc iar numele zeiței era invocat pentru a garanta participantelor o descendență, numeroasă și sănătoasă. Octombrie este luna preferată pentru riturile vrăjitorești oficiate, de regulă, în zilele impare.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
