Buni de plată după atacuri pe facebook

Tot mai mulți români nu înțeleg că pe Facebook au responsabilități și nu pot scrie sau spune orice. Câțiva botoșăneni care au postat tot felul de invective au fost acționați în instanță și puși la plată pentru prejudiciile aduse.

Cel mai recent caz a fost înregistrat în primăvara acestui an, când, deranjată de comentariile a doi colegi de serviciu la o postare făcută pe un grup de Facebook, o asistentă din cadrul Spitalului Județean „Mavromati” s-a adresat instanței de judecată și a cerut daune morale în cadrul unei acțiuni de răspundere delictuală. Procesul s-a derulat în civil la Judecătoria Botoșani, cei doi colegi, un medic și o asistentă, fiind obligați să-i plătească tinerei daune morale în sumă totală de 3.800 de lei.

Daune de 10.000 de lei

În 2018, o femeie din comuna Mihai Eminescu a fost obligată și ea la plata unor daune față de fostul soț, după ce l-a denigrat pe rețeaua de socializare, prin mesajele postate, dar și prin intermediul unor transmisii video live. După divorț, bărbatul și-a refăcut viața alături de o altă femeie, dar fosta soție a început să-i denigreze și să-i jignească pe amândoi prin mai multe afirmații grobiene. Cei doi au chemat-o în judecată printr-o acțiune în daune delictuale, iar în timpul procesului au fost administrate mai multe probe, fiind prezentate inclusiv o serie de postări din rețeaua de socializare. În plus, au fost audiați și mai mulți martori, care au relatat ce au văzut pe Facebook. La finalul procesului, completul de judecată a apreciat că faptele sunt limpezi și fără echivoc.

„Din probatoriul administrat în cauză, instanța reține că fapta ilicită a pârâtei B.V.T., a avut caracter de continuitate și a constat în expresii jignitoare și denigratoare, amenințări la adresa reclamanților, relevând dezaprobarea pârâtei cu privire la relația începută de reclamanți după divorț. Acestea fie au fost publicate în mediul virtual pe pagina aplicației facebook a pârâtei, fie pe pagina de facebook a reclamantului H.C.S. prin comentarii la poze, fie au fost transmise prin mesaje text pe telefonul mobil, fie au fost adresate în mod direct, nemijlocit de către pârâtă atunci când s-a întâlnit personal cu reclamanții. Împrejurarea că expresiile jignitoare și denigratoare și amenințările îi vizau pe reclamanți rezultă din faptul că în mesaje și postări apare explicit numele reclamanților”, se menționa în hotărâre.

Așa se face că magistrații au obligat-o pe femeie la plata a 10.000 de lei daune morale și au obligat-o să înceteze postarea de mesaje la adresa reclamanților în mediul online (internet) precum și trimiterea de mesaje prin intermediul telefoniei mobile către numerele de telefon ale acestora.

Jigniri în familie

Cazul nu este singular. În toamna lui 2017, o femeie din comuna Vorona a fost obligată de Judecătoria Botoşani să-i plătească daune morale de peste 20.000 de lei unei cumnate, după ce a postat mai multe mesaje jignitoare la adresa acesteia pe contul de Facebook. În urma procesului, instanţa a obligat-o pe C.L.P. „să întrerupă denigrarea pe reţelele virtuale de socializare – Facebook, blog, precum şi prin mijloacele de informare în masă”.

Profesor asaltat cu înjurături

În 2016, și părinţii unui elev din Flămânzi au fost obligaţi de instanţă să plătească daune morale unui cadru didactic, după ce băiatul lor a postat pe Facebook o înjurătură în limba italiană şi a folosit un limbaj necorespunzător la adresa profesorului. Băiatul fusese notat cu 4 la orele de curs şi a crezut că poate face orice pe Facebook. În urma acestor postări, cadrul didactic a ajuns ţinta unor ironii din partea elevilor, mesajul scandalizând mediul profesoral, care a solicitat convocarea de urgenţă a Colegiului Profesoral.

Cum imaginea cadrului didactic a avut de suferit, mesajele afectându-i demnitatea şi buna reputaţie, băiatul şi părinţii acestuia au fost acţionaţi în instanţă pentru răspundere delictuală, iar instanţa a admis acţiunea şi i-a obligat la plată. Deşi a fost atacată cu apel, sentinţa a fost menţinută şi de Tribunal.

Facebook este considerat spaţiu public

Sentințele au venit după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, încă din 2014, că reţeaua de socializare Facebook este considerată „spaţiu public”. Astfel, chiar dacă totul se întâmplă în plan virtual, orice persoană poate fi trasă la răspundere, fie penală, fie civilă, pentru afirmaţiile publicate pe contul său personal sau drept comentarii, dacă acestea conţin mesaje defăimătoare sau reprezintă fapte de natură penală. Prin urmare, potrivit Constituției, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.

De asemenea, Codul Civil reglementează că „orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale”, iar orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane este interzisă. Așadar, exercițiul dreptului la liberă exprimare presupune îndatoriri și responsabilități, iar înainte ca cineva să posteze ceva ar fi bine să știe ce îi este permis să împărtășească pe social media și ce politică are fiecare platformă cu privire la conținutul postat de utilizatori. De altfel, politica Facebook subliniază că utilizatorii sunt răspunzători pentru postările proprii. Poziția adoptată de Facebook privind problema defăimării online a fost îmbrățișată și de alte platforme și rețele de socializare, precum Instagram, YouTube, TikTok etc., care reacționează în cazul în care au loc atacuri la persoană.

Facebook a implementat și remedii pentru situațiile în care cerințele nu sunt respectate. În cazul în care o anumită postare, comentariu sau chiar profil aduce prejudicii de imagine prin conținutul publicat, persoana prejudiciată are posibilitatea de a da un report acestuia sau acesteia. Soluția nu este însă decât temporară, iar procedura poate presupune ceva timp. La fel, dacă un anumit cont etichetează constant în postări o persoană care nu are nici o legătură cu acele mențiuni, ori nu îi reprezintă valorile, există posibilitatea de a bloca acel profil.

Cu toate acestea, report și block nu rezolvă decât parțial problema. Din acest motiv, cei care au de suferit de pe urma unor postări trebuie să colecteze probe – fotografii cu comentariile postate, ori înregistrări după filme – și să se adreseze instanței de judecată. Iar magistrații chiar le iau în seamă și îi obligă pe „haterii” la încetarea atacurilor pe Facebook.

Deja ai votat!