Angajaţi ai DSP puşi să dea înapoi bani încasaţi pentru orele suplimentare

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Botoșani a pierdut procesul cu reprezentanții Curții de Conturi privind banii încasați pentru orele suplimentare prestate în timpul stării de urgență. În urma recursului formulat la Curtea de Apel Suceava, instanța a respins acțiunea DSP Botoșani ca fiind nefondată. Prin urmare, angajații instituției riscă să fie obligați să restituie aproape 50.000 de lei, decizia Curții fiind definitivă. În replică, reprezentanții DSP Botoșani au deschis alte două procese. Este vorba de două căi extraordinare de atac. Astfel, în una dintre acțiuni reprezentanții DSP au formulat recurs în anulare, iar în cealaltă se solicită revizuirea sentinței. În ambele cazuri, procesele vor avea loc anul viitor.

Disputa dintre cele două instituții a început în vara anului trecut, după ce Curtea de Conturi a vrut să verifice, în iunie 2020, modalitatea în care au fost gestionați banii în perioada stării de urgență, la nivelul tuturor direcțiilor de sănătate publică. După ce au verificat documentele de la DSP Botoșani, cei de la Curtea de Conturi au apreciat că instituția ar fi plătit nejustificat 49.276 lei pentru orele suplimentare prestate în trei situații distincte.

Cea mai mare sumă a fost încasată de şefii DSP

Într-o primă speță este vorba de perioada 1 – 8 martie 2020, adică înainte de decretarea stării de urgență, când șase salariați ar fi primit 3.878 lei pentru 61 de ore suplimentare, fără ca efectuarea lor să fie dispusă în scris de conducerea DSP, așa cum reglementau actele interne.

În cel de-al doilea caz, reprezentanții Camerei de Conturi au invocat că s-ar fi plătit încă 1.003 lei pentru 34 de ore suplimentare prestate de doi salariați, care nu au făcut parte de grupul de coordonare și monitorizare a activităților cu privire la gestionarea și asigurarea infrastructurii critice (n.r. – instituit în 9 martie 2020) și nici nu erau nominalizați ca făcând parte din personalul medical ce asigura serviciul de permanență la nivelul direcției.

În schimb, suma cea mai mare considerată ca fiind plătită nejustificat figurează chiar în dreptul conducerii DSP, respectiv 44.395 lei, sumă decontată corespunzător celor 417 ore suplimentare prestate de Teodor Ferariu, fostul director executiv, actualmente director adjunct, și Monica Adăscăliței, actualul director executiv DSP, aceasta din urmă fiind numită în funcție pe 29 aprilie 2020.

Cei doi şefi au muncit fără să aibă un ordin scris

Inspectorii financiari nu au invocat că orele nu ar fi fost efectuate în realitate sau că cei în cauză nu puteau să le presteze, ci faptul că sumele au fost achitate fără să existe documente care să demonstreze că efectuarea lor a fost dispusă în scris de șeful ierarhic, așa cum obligă legea. Este drept, la nivelul DSP Botoșani a fost emisă o astfel de decizie, încă din 9 martie 2020, în care figura inclusiv Teodor Ferariu, însă cei de la Camera de Conturi spun că directorul DSP nu putea să-şi fie sieși șef.

„În cazul ambilor directori executivi este de subliniat că neregularitatea constatată de auditul extern consistă în această inexistență a unei dispoziții din partea șefului ierarhic, iar nu în opoziția legii ca persoanele desemnate în respectiva funcție să efectueze ore suplimentare”, au precizat reprezentanții Curții de Conturi. Altfel spus, din cauza lipsei acelei hârtii, chiar dacă au muncit în perioada stării de urgență, cei din conducerea DSP nu ar fi trebuit să primească banii, atât timp cât nu a existat un ordin scris în acest sens din partea fostului ministru al Sănătății.

Reglementările invocate de Curtea de Conturi par oarecum ciudate în condițiile în care, prin natura atribuțiilor de serviciu, directorii DSP sunt membrii cu rol principal în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Comitetul Județean pentru Conducerea și Coordonarea Intervenției, Grupului de Suport Tehnic Județean, iar în perioada stării de urgență au coordonat acțiunile pentru combaterea pandemiei de Covid-19. Chiar și așa, atât Tribunalul Botoșani, cât și Curtea de Apel Suceava au decis că banii ar fi fost plătiți nejustificat în condițiile inexistenței unei dispoziții scrise de efectuare a orelor suplimentare care au făcut ulterior obiectul remunerării.

Situaţie identică tratată diferit în alte judeţe

Cu toate acestea, Teodor Ferariu, actualul directorul economic și fost director executiv DSP în perioada stării de urgență, spune că în alte județe, unde s-a procedat identic, reprezentanții Curții de Conturi nu au reținut nici o abatere. Potrivit acestuia, actul normativ de la care a pornit totul este Ordonanța 11/2020, care instituia serviciul de permanență în cadrul direcțiilor de sănătate publică în vederea aplicării carantinei generată de pandemia de Covid-19. Prin urmare, pentru a-i putea plăti pe medicii și epidemiologii care lucrau non-stop, Ordonanța 11 a eliminat o serie de restricții instituite în 2018 în care orele suplimentare erau compensate doar cu zile de odihnă. Astfel, plata pentru orele suplimentare urma să se facă în baza unor articole din Legea cadru.

„În ce privește plata, Ordonanța făcea referire articolul 21, alineatele 2 și 3 (n.r. – care stabilesc cuantumul), ori cei de la Curtea de Conturi au spus că trebuia luat în considerare și alineatul 4, care impunea existența unei decizii din partea șefului pentru prestarea acelor ore suplimentare. Le-am explicat că, odată ce Ordonanța nu face referire la acel alineat, eu nu puteam să-l iau în considerare prin simpla deducție. În plus, atât timp cât legiuitorul nu l-a menționat în Ordonanță, putem spune că nu s-a gândit la el, altfel l-ar fi scris acolo. Cred că asta e problema în România – în loc să aplicăm actele normative așa cum sunt ele, există unii care le interpretează”, a explicat Teodor Ferariu, care a adăugat că orele suplimentare au fost efectuate în realitate, conform graficelor, și plătite în baza legii, iar la mijloc ar fi vorba doar de o extrapolare a legii din partea celor de la Curtea de Conturi.

În plus, acțiunile de combatere a pandemiei au fost o activitate de pionierat și, având în vedere condițiile epidemiologice de la acel moment nu se mai apuca să se mai emită unele acte administrative invocate de Curtea de Conturi. La rândul ei, Monica Adăscăliței, actualul director executiv DSP, care a preluat funcția pe director executiv pe 29 aprilie 2020, adică cu numai o lună și jumătate înainte de controlul Curții de Conturi, spune că aspectele invocate de controlorii financiari pun într-o lumină nefavorabilă toate eforturile făcute de personalul instituției.

„În acea perioadă s-a muncit până la epuizare. Se stătea la serviciu zi și noapte și erau angajați care nu-și mai vedeau familiile cu zilele. Acum se aruncă cu noroi în munca lor, ori nu este corect în condițiile în care s-a procedat legal”, a spus Monica Adăscăliței.

Juristul DSP a fost răpus de Covid

În schimb, nu este exclus ca procesul să fi fost pierdut tot din cauza situației pandemice. Astfel, în timpul procesului, fostul jurist al DSP, Constantin Lușneac, a decedat în noiembrie 2020, după ce a suferit un accident vascular cerebral, pe fondul infecției cu Covid19. Cum în DSP nu a fost personal de specialitate juridică, care să facă o acțiune în instanță, nu s-a știut nici ce să invoce. Apoi, juristul care a preluat funcția pe parcurs, prin detașare, a încercat să remedieze ce se mai putea, dar fără sorți de izbândă. Așa se explică și cele două căi extraordinare de atac la care s-a apelat în ultimă instanță.

Deja ai votat!