Problemele de la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Stăuceni, care riscă să genereze un accident ecologic, au ajuns și în atenția autorităților centrale. Timp de două zile, marți și miercuri, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, Marioara-Artemis Gătej, care deține și funcția de secretar de stat în Ministerul Mediului, și directorul general Octavian Pătrașcu din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului, împreună cu alți doi șefi din cadrul compartimentului de autorizare, s-au aflat la Botoșani pentru a analiza situația existentă.
Cei de la Consiliul Județean (CJ) nu au spus nimic despre vizita cu pricina, deși în ziua discuțiilor a fost chiar o ședință a CJ. Ba mai mult, președintele CJ, Doina Federovici, nici nu s-a sinchisit să discute cu reprezentanții celor două instituții centrale, ci a pasat totul în sarcina vicepreședintelui Dorin Birta.
Şedinţă de lucru toți factorii locali direct implicați
După analizarea problemelor, oficialii veniți de la București au avut, miercuri, o ședință de lucru cu toți factorii locali direct implicați, ședință la care au participat prefectul județului, Dan Nechifor, șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență, reprezentanții Comisariatului de Mediu Botoșani, Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, Serviciului de Gospodărire a Apelor Botoșani, șeful Inspectoratului în Construcții, vicepreședintele CJ, Dorin Birta, directorul executiv din cadrul CJ Iulian Micu, dar și reprezentanții operatorului Diasil Service SRL.
Discuțiile s-au axat pe cele două probleme existente la CMID Stăuceni și anume alunecările de teren care au afectat digul estic al celulei de depozitare și cantitatea mare de levigat, șefa Gărzii Naționale de Mediu încercând să afle cum s-a ajuns la situația ca depozitul să fie plin cu levigat după numai cinci ani de la deschiderea lui.
Un alt subiect l-a reprezentat activitatea de monitorizare a celulei de depozitare pentru că, atât proprietarul, în speță CJ, cât și operatorul, Diasil Service SRL, aveau obligația de a urmări permanent eventualele deformări apărute în timp la taluzuri și la dig și să intervină conform programului asumat din autorizația de mediu, nu să aștepte constatările comisarilor de mediu.
În cea de a doua parte a discuțiilor, dialogul s-a axat în principal pe măsurile imediate ce trebuie luate, pentru consolidarea depozitului, metodele de acțiune urmând să fie stabilite de CJ și Diasil, însă cu respectarea normelor de mediu.
„Concluziile care s-au tras au fost că cel puțin pe partea de consolidare a digului se poate interveni imediat ce situația o va permite, ei urmând să obțină în regim de urgență autorizația de construire, așa cum au afirmat și în adresele oficiale colegii de la Serviciul teritorial al Inspectoratului General pentru Construcții. În ceea ce privește levigatul, nu este vorba de un plan de conformare, întrucât nu mai există această noțiune în legislația existentă. Colegii de la CJ, împreună cu operatorul trebuie să întocmească un plan de măsuri pe care trebuie să și le însușească colegii de la Comisariatul de mediu Botoșani și colegi de la APM, ultimii pe partea de autorizare temporară a stației de osmoză”, a precizat prefectul județului Dan Nechifor.
„Suntem încă în faza schimbului de documente între instituții”
Cât privește măsurile imediate dispuse de CJ și Diasil, deocamdată nu se poate vorbi de așa ceva. Asta pentru că părțile au ajuns la o concluzie cu privire la proceduri. „Suntem încă în faza schimbului de documente între instituții. Imediat ce se va ajunge la o concluzie finală, vom ieși public și le vom anunța măsurile printr-un comunicat de presă pentru că s-au vehiculat suficiente informații neadevărate”, a spus vicepreședintele CJ, Dorin Birta.
Totuși, din variantele vehiculate până acum se pare că una dintre soluții ar fi trecerea levigatului prin stațiile existente la depozit și tratarea lui într-o altă stație de epurare, cel mai probabil una de la nivelul municipiului Botoșani. Doar că, spre surprinderea tuturor, între timp echipamentele suplimentare de epurare instalate la Stăuceni au fost trecute în „conservare” (n.r. – așa cum se menționa în comunicările oficiale) pentru ca apoi să se susțină că a fost vorba de o eroare, la mijloc fiind vorba de o revizie generală. Dar chiar și așa, stația suplimentară nu a funcționat în tot acest timp.
Depozit făcut cu fonduri europene
Depozitul de deșeuri de la Stăuceni a fost realizat cu fonduri europene și presupunea tocmai respectarea tuturor normelor de mediu europene. Lucrările au început în 2012 și au durat aproape trei ani, costând peste 143 de milioane de lei, adică aproape 11 milioane de euro, aici fiind incluse și costurile pentru închiderea fostelor platforme de gunoi neecologice. Depozitul a fost pus în funcțiune în 2016, dar după numai trei ani de la deschidere, în septembrie 2019, în incintă a izbucnit un incendiu masiv, pompierii având nevoie de două zile pentru a-l stinge. Focul ar fi izbucnit, potrivit pompierilor, din cauza autoaprinderii materialelor depozitate acolo, pe fondul inexistenței instalației de captare a gazului.
Verificările făcute atunci au scos la iveală că operatorul ar fi început depozitarea deșeurilor din colțul opus față de cum fusese menționat în regulamentul de administrare a depozitului. Din acest motiv, apa pluvială rezultată în urma ploilor, care în mod normal trebuia dirijată printr-o serie de by-pass-uri direct în canalizare, a ajuns să se adune în corpul depozitului împreună cu levigatul din deșeuri. În plus, pentru a se evita montarea unei instalații de captare a gazelor, care era obligatorie la o anumită înălțime, operatorul ar fi întins deșeurile pe toată suprafața depozitului. Încă de atunci, cei de la Mediu au trasat o serie de măsuri pentru intrarea în legalitate. Doar că anul trecut, din corpul depozitului a început să se scurgă levigat direct în rigola perimetrală de colectare a apelor pluviale și apoi în pârâul Burla. În noiembrie 2020 a urmat o nouă verificare, de data aceasta de la Comisariatul General al Gărzii de Mediu, când s-au trasat noi măsuri de intrare în legalitate.
Încă de atunci se punea problema cantității prea mari de levigat din depozit. Doar că, în loc să dispună extragerea lui de pe atunci, CJ a preferat să cumpere o serie de instalații, prin care și o nouă stație de tratare cu osmoză inversă cu o capacitate de 150 de metri cubi.
Problemele cu levigatul s-au suprapus pe o altă situație la fel de gravă. Astfel, din cauza unor alunecări de teren care au apărut în adâncime, digul estic al celulei de depozitare a suferit în ultimii ani o serie de tasări și fisuri care ar putea duce la iminența unor deversări necontrolate de levigat și implicit la contaminarea apelor subterane și de suprafața cu levigat. Garda de Mediu a dispus din nou luarea unor măsuri urgente pentru evitarea unui accident ecologic. Era martie 2021, iar CJ a solicitat o expertiză tehnică, care a fost finalizată abia în toamnă, concluzia fiind că se impune consolidarea de urgență. Doar că aceste lucrări de consolidare nu pot fi efectuate decât după extragerea cantității suplimentare de levigat din corpul depozitului, iar întârzierea consolidării poate duce la înclinarea sau deplasarea celulei, cu riscul ca levigatul să ajungă în pânza freatică şi automat în toate acumulările de apă din zonă. CJ a alocat și banii necesari realizării lucrărilor de consolidare, dar singura soluție de ieșire din criză o reprezintă extragerea levigatului.
