Botoșănean implicat într-o fraudă uriașă cu fonduri europene

O fraudă cu bani europeni s-a terminat prost pentru patru bărbați. Acuzați de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, ori complicitate la această faptă, cei patru au fost condamnați definitiv și obligați la restituirea, în solidar, a unei sume colosale, respectiv 1.756.656,12 lei, la care se adaugă accesoriile fiscale aferente calculate până la data plății efective. Cel mai rău din această afacere a ieșit un ieșean, Dumitru Ștefan, în vârstă de 42 de ani, care ar fi pus la cale întreaga fraudă, acesta alegându-se cu o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu interzicerea unor drepturi. În schimb, ceilalți trei, Mihai Ailenei, de 50 de ani, din comuna Bălușeni (județul Botoșani), Mihai Varzari, de 44 de ani, din Iași, și Cătălin Bîrsanu, de 53 de ani, din Suceava, au scăpat cu câte o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, ei fiind obligați să respecte mai multe măsuri stabilite de instanță. Totodată, firma implicată în această fraudă, societatea Sabirob din Bălușeni (Botoșani) a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 90.000 de lei.

De la legume la o investiție de 4 milioane de euro

Povestea care i-a adus pe cei patru în această postură a început în urmă cu mai bine de zece ani. Agricultor de profesie, Mihai Ailenei, din Bălușeni, se ocupa de cultivarea legumelor și ulterior comercializarea acestora. Își înființase inclusiv o firmă, Sabirob SRL, prin care a accesat fonduri europene prin programul SAPARD și a construit o seră de legume pe raza comunei Bălușeni. După apariția schemei de finanțare FEADR, botoșăneanul a dorit să-și extindă afacerea, sens în care a apelat la serviciile unui consultant din Iași pentru a întocmi studiul de fezabilitate privind construcția unei fabrici de prelucrare a legumelor, în Bălușeni. Așa se face că, în septembrie 2009 botoșăneanul a depus la Agenția pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit o cerere prin care solicita o finanțare de 16.477.575 lei (n.r. – 3.912.333 euro la acea dată). Totul urma să se deruleze prin Sabirob SRL Bălușeni.

Afacere preluată de fratele consultantului

Contractul cu AFIR a fost semnat câteva luni mai târziu, pe 28 decembrie 2009. În continuare, botoșăneanul a organizat procedurile de achiziție a bunurilor și serviciilor necesare implementării proiectului. Doar că pentru justificarea bugetului din cererea de finanțare, el a depus ofertele unor societăți, care s-a dovedit că au venit cu prețuri uriașe, în condițiile în care obiectul concret de activitate nu avea nimic în comun cu efectuarea de acte de comerț cu utilaje specifice dotării unei fabrici de procesare a legumelor sau efectuarea unor lucrări de construcție al unui imobil industrial. Pentru crearea aparenței de legalitate, Mihai Ailenei a numit în cadrul comisiilor de evaluare a ofertelor membri apropiați ai familiei sale, doar că lucrările nu au mers așa cum fuseseră programate, iar pe fondul unor dificultăți financiare botoșăneanul a solicitat și obținut sprijinul lui Ștefan Dumitru, nimeni altul decât fratele consultantului oficial, care s-a oferit să preia dânsul afacerea. Nu oficial, cu includerea sa în toate documentele, ci printr-un intermediar și numai printr-o declarație notarială, botoșăneanul primind în schimb 300.000 de lei.

Anchetă pornită de la suspiciuni de evaziune fiscală

Ulterior, deși lucrările programate nu erau realizate, societatea Sabirob a depus tot felul de documente pentru decontare, documentele fictive fiind întocmite de firmele controlate de acum de rudele lui Ștefan Dumitru. Doar că în actele către AFIR figura tot botoșăneanul Ailenei. Costurile mari ale așa-ziselor achiziții au dat de bănuit, iar unele cereri de plată au fost respinse, după care afacerea a intrat în colimatorul autorităților, primele suspiciuni fiind legate de o posibilă evaziune fiscală. Asta pentru că în acte figura o anumite firmă ca executant, însă în realitate materialele și lucrările erau furnizate sau prestate de alte societăți. Ulterior, polițiștii au realizat că este vorba despre o posibilă fraudă cu fonduri europene, iar din acel moment au intrat pe fir procurorii de la Direcția Națională Anticorupție (DNA), care în 2016 au efectuat mai multe percheziții, au ridicat documente și au dispus verificări încrucișate, reieșind că oferte la licitație fuseseră trucate. „S-a observat, în mod evident, că descrierea bunurilor din cuprinsul ofertelor este identică cu descrierea din cuprinsul studiului de fezabilitate, fără a se face nicio referire, la marca și producătorul utilajelor ofertate, singurul element în plus constând în menționarea unui preț sensibil asemănător celui menționat în cuprinsul bugetului indicativ. Întrucât este notoriu faptul că prețul unui utilaj, autovehicul, instalație tehnică, este determinat în afara caracteristicilor tehnice, de marcă și producător, tocmai neinserarea acestor elemente esențiale în cuprinsul ofertelor este de natură a evidenția caracterul incomplet al acestor înscrisuri, făcând imposibilă eventuala verificare a realității prețului”, au precizat anchetatorii.

Achiziții trucate

Au urmat audierile, mulți dintre martori confirmând faptul că unele contracte au fost încheiate formal, în realitate lucrările fiind executate de alte firme. Chiar dacă toate informațiile conduceau spre Dumitru Ștefan, în calculatorul căruia au fost găsite și o serie de facturi falsificate, actele prezentate la AFIR era menționat Mihai Ailenei. Prin urmare, botoșăneanul a fost primul acuzat, pentru fraudă prin prezentarea de documente false sau incomplete, iar ceilalți pentru complicitate. În schimb, Dumitru Ștefan, considerat ca fiind persoana care a creat mecanismul financiar fraudulos de achiziție a lucrărilor de construcție și a coordonat întocmirea documentelor justificative nereale emise pentru a obține decontarea sumelor din bugetul supraevaluat în mod fraudulos, a fost acuzat doar de complicitate, la fel ca și ceilalți doi apropiați ai săi, Mihai Varzari și Cătălin Bîrsanu, care ar fi acceptat ca firmele lor să fie folosite pe post de paravan pentru executarea lucrărilor supraevaluate.

De la afaceri pe bani grei, în boxa acuzaților

Dosarul penal întocmit de procurorii DNA s-a judecat inițial la Tribunalul Suceava, iar în urma procesului Mihai Ailenei a fost în primă fază achitat, magistrații opinând că faptele nu au fost comise cu vinovăția prevăzută de lege, el fiind folosit. Achitat a fost și Mihai Varzari, iar singurii condamnați la închisoare cu suspendare au fost Dumitru Ștefan și Cătălin Bîrsanu, care s-au ales cu pedepse de trei și respectiv doi ani de închisoare. A urmat însă apelul formulat atât de procurorii DNA, cât și de inculpați, iar în urma procesului Curtea de Apel a decis desființarea în parte a sentinței Tribunalului, iar, în rejudecare, i-a condamnat pe toți, pedeapsa cea mai aspră fiind încasată de Dumitru Ștefan, care ar fi pus totul la cale. Decizia definitivă a fost pronunțată vineri, pe 7 ianuarie a.c., după o anchetă începută în 2012 și un proces care a durat în total aproape cinci ani și jumătate.

 

Deja ai votat!