duminică, februarie 5, 2023
AcasăLocalPrieteni cu Eminescu: Constantin D. Aronovici

Prieteni cu Eminescu: Constantin D. Aronovici

Eminescu îl cunoştea pe Constantin Aronovici, probabil, din perioada studiilor la Cernăuți, dacă nu chiar de la Botoșani. Tatăl său făcea parte dintre slujbașii Euforiei Botoșani. Datorită acestei funcții îl reține în paginile „Monografiei Orașului Botoșani” Artur Gorovei: „Dimitrie Aronovici, cilen și casier. Născut la 1811, în Botoșani. Căsătorit. Are 4 copii. Are dugheană și casă în Botoșani. Știe moldovenește, rusește și nemțește” (A. Gorovei, Monografia Orașului Botoșani, Botoșani, 1926, p. 308). La fel ca mulți alți botoșăneni, Dimitrie Aronoviciîși trimite băieții la studii la Cernăuți, la același gimnaziu, pe care l-a frecventat și Eminescu. La Cernăuți, Eminescu și Constantin Aronovici închiriau aceeași odaie. Pe o filă de manuscris, poetul nota: „Teatru l-am jucat odată în odaia din pod în care ședeam eu cu Armanu (=Const. Aronovici), a doua în grădinăLandhaus an derHeerstrasse și Lie-belei am Fenster” (Augustin Z.N.Pop, Pe urmele lui Mihai Eminescu, București, Editura Sport-Turism, 1978, p. 56). Pe atunci (anul școlar 1860-1861), precizează A.Z.N. Pop, Eminescu locuia pe Dreifaltigkeitstrasse, nr. 1309, la caretaşul Nikolaus Dzierdzeck. Mai târziu, în perioada studiilor la Viena, Aronovici apare de câteva ori în lista creditorilor lui Eminescu, de fiecare dată cu datoria de 1 franc – poetul„ținea contabilitatea creditorilor lui, bifându-le numele îndată ce se despovăra”(Pop, p. 131,134).

La Viena, numele lui Eminescu și Aronovici apar în contextul societăților „România”  și „România Jună”.

Constituirea societății „România” prin decretul „Înaltei Locotenenți c. r. a Austriei inferioare din 25 aprilie 1868 nr. 12247” era anunțată de ziarul „Albina”, în data de 3/15 mai 1868, la rubrica „Varietăți”. Societatea devenea „legitimă recunoscută și în urma apelului emis de organul încredințat cu conducerea provizorie a societății din 4 mai a.c.” „Societatea «Romania» în adunarea sa din 8 a l. c. – menționa „Albina” –  s-au constituit legalmente definitiv. Personalul conducerii s-a ales pre baza statutelor conform §§ 32 și 33. Președinte: Const. Aronovici, medicinist, V.- Președinte: Gerasim Rusu, jurist; Senatori: BasiliRatcu med., Const. Moisil aud. de  fil. Nicola Olariu, jurist; Nicolau Peligradi tehnic. Secretar: Paul Tancu aud de fil. Casier: Michail Teodoru tehnic”. „Colegii și amicii, care vor binevoi a onora societatea cu scrisori, care cad în sfera și afacerile ei” erau invitați să se adreseze „Societății «Romania», la universitate”. Deviza societății era: „Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri”. Pe 4 mai 1868 a fost ales un nou comitet al Societății „România”, președinte fiind în continuare Constantin Aronovici (E. Glodariu, Eugenia Glodariu, Asociațiile culturale ale tineretului studios român sin monarhia habsburgică, Cluj-Napoca, 1998, 38). Cu trimitere la I. Grămadă, E. Glodariu arată existența unei societăți – „Societatea Literarie Sociale România” – chiar mai devreme, avându-se în vedere un act al societății din 12 decembrie 1867, președinte interimar fiind tot „studentul medicinist, Constantin Aronovici” (Glodariu, p. 37).

Anterior, pe 24 decembrie 1864, la Viena, se constituise Societatea Literar-Științifică a Românilor, având, la înființare, 23 de membri, președinte – pe Iosif Gall și secretar – pe Teodor Nica. Societatea fusese recunoscută oficial pe 3 iunie 1868.

Eminescu, care venise la Viena în toamna anului 1868, „în februarie 1869 este membru, alături de I. Slavici, al Societății Literare-Științifice, membrii definitivi din 23 octombrie 1869, iar din 20 octombrie, membru al Societății România” (Glodariu, p. 40). În una dintre societățile din care făcea parte, Eminescu îl avea președinte pe C. Aronovici.

Pe 8 aprilie 1871, ambele societăți își încetează oficial activitatea, contopindu-se în Societatea Academică Social-Literară „România Jună”, al cărei președinte era I. Slavici, secretar – Ioniță Bumbac, bibliotecar – Mihai Eminescu.

Probabil, Constantin Aronovici făcea parte și din delegația,  trimisă pe 1 iulie 1870 de Comitetul Central pentru organizarea Serbării la Putna, pentru a coordona lucrările în vederea manifestării. Doar astfel se explică faptul că, în octombrie, în urma conflictului iscat între delegație și Comitetul Central,  Aronovici își dă demisia din Comitet, alături de Logotheti, Volcinschi, Băleanu, Pitey și Cozub (George Băleanu, Reflexiuni la reportul Comitetului central pentru serbarea intru memoria lui Ștefan cel Mare, în: Albina”, Pesta, anul VI, nr. 50, vineri, 18/30 iunie 1871).

Îl regăsim însă, alături de Eminescu, printre membrii emeriți ai Societății „România Jună”, datorită publicării de Comitetul acesteia, la finele semestrului I din anul 1874/5, a unor date în „Albina”:

„Cu plăcere comunicăm, cum că între membrii onorari avem fericirea de a înregistra pre mult meritaţii  bărbați ai națiunii române, domnii: Timotei  Cipariu, Aless. Odobescu, T. L. Maiorescu, I. Laurian, denumiţi ca membri onorari în adunarea generală din 24 noiembrie 1874. Ca membri emeriți se denumiră domnii: Dr. Aronovici, Bumbac Vasile si Ioan G. Băleanu, Dragoș, Eminescu, Dr. Moga, V. Morariu, Nica, Ștefaniuc, Slavici, Oncu, cari s-au distins cu activitate deosebită pentru societate” („Albina”, 1/13 martie 1875).

Și în anul 1876/78, îi regăsim pe ambii printre membrii emeriți ai „României june”:

„…în anul 1876/77 societatea avea 48 membri ordinari, 19 membri onorari, 17 fondatori, 16 emeritați (M. Emminescu, I.Slavici, C. Aronovici, S. Bumbac, G.Baiulescu, Oct. Blasianu, Șt. Ciurcu, I. Popasu, I.Popovici, M.B.Lazăr, un binefăcător (Urban Yarnik) și un membru extraordinar (Raportul anual al Societății academice România Jună din 1 oct. 1876 – 30 sept. 1877, Viena, 1877, p. 17, citat după: Glodariu, p. 43).

(Va urma)

– Ala Sainenco, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”

Deja ai votat!
Botoșani
ninsoare ușoară
-3.8 ° C
-2.3 °
-3.9 °
83 %
3.1kmh
100 %
Dum
-2 °
lun
-3 °
mar
-3 °
mie
-2 °
joi
-5 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

  Ori au făcut prea multe bile, ori noaptea umblă pe străzi, în grup, ca elefanții. Altă explicație nu este.

EDITORIAL

Anul trecut guvernul condus de generalul ăăăă… ăăăă… Ciucă a dat ordonanță că gata, nu se mai fac angajări la stat. Atâta s-a bătut...

GÂNDUL ZILEI

De ce plâng chitarele Știu doar felinarele Că ele aduc necazul Când ard de pomană gazul... -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...