Un primar din judeţ face demersuri pentru a veni în sprijinul refugiaţilor. După ce, de mai bine de o săptămână, punctul vamal de la Siret este efectiv sufocat de refugiaţii ucraineni, primarul unei comune din Botoșani cere redeschiderea unui punct vamal care ar ajuta la decongestionarea situaţiei actuale.
Este vorba despre punctul de la Racovăţ, singurul punct de trecere a frontierei cu Ucraina, din judeţul Botoşani, care este închis de aproape 12 ani.
În acest timp cozile de maşini de la Siret se întind pe zeci de kilometri, iar mii de oameni care fug de război stau chiar şi două-trei zile în frig să treacă vama. Alte mii de ucraineni tranzitează Republica Moldova şi intră prin punctele vamale de la Rădăuţi Prut şi Stânca. Potrivit oficialităţilor, punctul vamal de la Racovăţ a fost închis în anul 2010, pentru reabilitare.
Lucrările trebuiau să fie gata în şase luni, însă lucrurile s-au blocat. Din cauza contextului actual, Dumitru Chelaru, primarul comunei Pomârla, a cerut Ministerului Afacerilor Interne redeschiderea acestui punct vamal, iar instituţia a redirecţionat cererea către MAE.
„Vama Racovăţ constituie un punct important şi am putea ajuta concret, nu doar la nivel declarativ. În ţinutul Herţei, cu care ne învecinăm, populația este vorbitoare de limba română în proporţie de peste 90%. Ne ajutăm şi fraţii români din Ucraina, dar şi refugiaţii ucraineni, care vin pe acea magistrală auto, dinspre Kiev spre Cernăuţi, iar de la Noua Suliţa trec peste un pod şi în câteva minute au ajuns la Racovăţ. Scutesc vreo 70 de kilometri până la Siret”, a spus Dumitru Chelaru, primarul comunei Pomârla.
„Nu am crezut niciodată că vom trăi astfel de clipe”
Primarul a demarat şi o serie de acţiuni de igienizare a zonei pentru ca, în cazul în care cererea sa va fi acceptată, punctul să poată fi operaţionalizat imediat.
„Facem o platformă, în lateral, pentru amenajarea corturilor de la ISU şi pentru a acorda asistenţa cu un ceai, trierea medicală, cum o să se decidă. S-ar decongestiona Siretul, dacă deschidem aici. Nu am crezut niciodată că vom trăi astfel de clipe, la vecinii noştri”, a spus viceprimarul Marcel Rusu.
Chiar dacă autorităţile judeţene şi cele naţionale încă nu ştiu ce se va întâmpla cu punctul vamal din comuna Pomârla, autorităţile locale se pregătesc intens, după indicaţii clare pentru accesul pietonal prin vamă şi pentru crearea unu culoar special de triere a ucrainenilor.
„Vedem ce se întâmplă în celelalte puncte vamale din ţară şi efortul autorităţilor. De aceea am solicitat, dar nu depinde de noi, decizia va fi luată la nivel central. Nouă ni s-a transmis de la instituţiile judeţene, cele regionale, să fim pregătiţi, să igienizăm zona, să asigurăm o serie de spaţii pentru corturi. Este vorba aia, că tot timpul suntem prinşi nepregătiţi de un eveniment, tocmai de aia noi vrem să fim pregătiţi”, a mai spus primarul.
„Deschiderea se va putea realiza în acord cu autorităţile din Ucraina”
Autorităţile spun, însă, că deocamdată nu există nimic concret cu privire la redeschiderea punctului vamal de la Racovăţ.
„Când a fost închis, punctul nu corespundea din punct de vedere al infrastructurii cerinţelor Schengen. Deschiderea se va putea realiza în acord cu autorităţile din Ucraina”, a precizat locotenent Dorina Lupu, putătorul de cuvânt al Centrului de Comunicare Botoșani.
Vamă închisă în 2010
Vama Racovăţ stă închisă de aproape 12 ani. Lucrările de modernizare au fost finalizate în 2018, dar s-a întocmit un proces verbal de suspendare a recepției ca urmare a unor obiecțiuni privind unele lucrări degradate și nerealizate de constructorul inițial, Instal Design SRL. De atunci, lucrurile s-au blocat, iar soluția a întârziat să apară. A venit mai apoi pandemia de coronavirus, iar punctul vamal a rămas închis.
Decizia închiderii punctului vamal de la Racovăț a fost luată în februarie 2010, când Guvernul a aprobat Memorandumul privind „Punctele de trecere simplificată de la frontiera dintre România și Ucraina”, prin care intenționa să aducă la standarde Schengen un număr de cinci vămi.
La acel moment, Punctul de Trecere a Frontierei înregistra un trafic zilnic de 1.200 de persoane și 350 de mașini, iar standardele Schengen impuneau dotarea punctului cu infrastructură și echipamentele necesare securizării frontierelor externe. Concret, la Racovăț urmau a fi construite spații pentru control, cercetări și trebuia instalată aparatura de supraveghere pe timp de zi și de noapte.
Lucrările ar fi trebuit finalizate în 6 luni, costul total al proiectului fiind de 360.000 de euro. Din păcate, lucrurile nu au mers conform planului. În 2011, firma Instal Design SRL, care a câștigat licitația, a abandonat șantierul, după care s-a reapucat de lucru. Între timp, Consiliul Județean Botoșani a obținut o finanțare nerambursabilă de 3 milioane de euro prin Programul Operațional Comun (POC) România – Moldova – Ucraina pentru reabilitarea drumului Cristinești – Racovăț, destinat accesului în vamă. Șoseaua de 10 km a fost finalizată încă din 2016, dar punctul vamal nu a fost pus în funcțiune.
