joi, iunie 30, 2022
AcasăLocalSvastică pe o biserică din vremea lui Ştefan cel Mare

Svastică pe o biserică din vremea lui Ştefan cel Mare

O descoperire neobișnuită a fost făcută pe zidurile unei vechi biserici ridicată de pe vreme lui Ștefan cel Mare, la câțiva kilometri de comuna Cândești. Este vorba despre o svastică pictată pe unul dintre zidurile Bisericii „Sfântul Nicolae” din satul Bălinești, comuna Grămești (județul Suceava). Desenul a apărut alături de imaginea stilizată a unui alt chip, pictată pe o arcadă din piatră (n.r. arc butant) care separă pronaosul de naos, undeva în partea stângă imediat după intrarea în sfântul lăcaș dinspre pridvor.

Descoperirea a fost făcută de o echipă de muncitori care lucrează la refacerea bisericii, care se află în renovare de mai mulți ani, ultimele lucrări fiind efectuate chiar sub patronajul Companiei Naționale de Investiții.

Întrucât pereții erau înnegriți de fum, nu se știa de existența picturii murale din pronaos, iar muncitorii au început să curățe zidăria, însă o bucată din tencuială s-a desprins și a scos la lumină straniul desen, care părea realizat de mâna unui om obișnuit, nu de către un pictor de biserici. Neobișnuit este că desenul cu pricina (n.r. – nu este vorba de o pictură în adevăratul sens al cuvântului) a fost făcut la o înălțime considerabilă, de aproape șase metri.

„Nu se știe cum a fost realizată”

„Momentan nu pot să fac nicio declarație, întrucât nu s-a studiat prezența acestei svastici. Nu se știe cum a fost realizată și nici în ce perioadă. Ar trebui ca ea să fie cercetată mai întâi de istorici, iar mai apoi aceștia să-și spună cuvântul. În prezent, biserica face obiectul unor lucrări de restaurare, dar până acum nu s-a luat în calcul ipoteza cercetării acestei svatistici”, a spus părintele Vasile Diaconu, preot paroh la Biserica „Sfântul Nicolae” Bălinești.

Acesta a recunoscut că lăcașul de cult a fost asediat de mai multe ori de-a lungul ocupațiilor străine, iar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial forțele combatante s-au folosit de tot ce le-a stat la îndemână.

Simbol religios la origini

Pe de altă parte, preotul Vasile Diaconu recunoaște că svastica este de fapt un simbol religios folosit cu multe sute sau chiar mii de ani înainte de a fi adoptat de sistemul hitlerist, fiind larg răspândit în culturile europene, fiind găsit inclusiv în culturile popoarelor care au populat în vremuri străvechi India sau China.

„În toate culturile legate de arieni există acest simbol, care a fost găsit inclusiv în Oceania”, a adăugat preotul Vasile Diaconu. De altfel, istoricii susțin că svastica provine din sanscrită și este un simbol originar din jainism, fiind folosită inclusiv de hinduși.

În schimb, istoricul Gheorghe Median spune că prezența acelui desen pe zidurile bisericii pare să fie întâmplătoare. „Ca să se meargă pe ideea că însemnă ceva, ar trebui ca același desen să fie găsit și în alte locuri, cel puțin într-un al doilea caz, ori eu nu știu să se fi descoperit ceva asemănător în țară. În plus, dacă ne gândim că respectiva biserică a fost ridicată pe vremea lui Ștefan cel Mare, atunci se cam terminaseră valurile migratoare”, a spus Gheorghe Median.

Profanată de cotropitori şi restaurată de japonezi

Conform pisaniei, biserica a fost clădită în vremea lui Ștefan cel Mare. Biserica a suferit în decursul timpului mai multe profanări cauzate de turci și austrieci. Turcii au dat foc bisericii în incursiunile lor din perioada 1581-1711 și au împuns ochii sfinților cu sulițele, producând degradări ale picturii și zidului. Biserica a fost multă vreme arsă și neacoperită. Austriecii au folosit lăcașul de cult ca magazie. Biserica a fost reparată în 1721 prin grija episcopului Calistru de Rădăuți și a starostelui Dimitrie Macri, fiind refăcute acoperișul, ușa și mobilierul și construindu-se și scara de acces la clopotniță. O serie de lucrări de reparații au fost efectuate la 1763.

La începutul secolului al XIX-lea, biserica din Bălinești a trecut în stăpânirea Mănăstirii Văratic, care a înființat aici un metoc de maici. În anul 1864, odată cu secularizarea averilor mănăstirești, moșia Bălinești a fost împărțită clăcașilor. Începând din anul 1899, biserica a fost luată în grijă, păstrare și conservare de Departamentul pentru Monumente Istorice. În anul 1904, arhitectul Theodor Ciocoiu a propus un proiect de restaurare, prin care se renunța total la toate zonele tencuite și purtând urme de pictură murală.

În anul 2002, în urma propunerii Universității Keiō din Tokio, prin profesorul Riichi Myiake, Biserica „Sfântul Nicolae” din Bălinești a fost inclusă de Ministerul Culturii și Cultelor într-un program de restaurare a picturii interioare și exterioare. Proiectul a fost finanțat la început de japonezi, apoi de Ministerul Culturii și Cultelor. În restaurarea edificiului s-au implicat specialiști din România.

Deja ai votat!
Botoșani
ploaie ușoară
28.8 ° C
28.8 °
27.6 °
45 %
5.5kmh
68 %
joi
29 °
vin
32 °
sâm
34 °
Dum
32 °
lun
34 °
RON - Română (nou) leu
EUR
4,9430

CARICATURA ZILEI

Joi

POZA ZILEI

Începuseră bine, dar am rămas cu începutul.

EDITORIAL

Faptul că la începutul săptămânii trecute subprefectul județului Sălaj, Virgil Țurcaș, a murit după ce un foișor s-a prăbușit peste el în timp ce...

EPIGRAMA ZILEI

Se zvonește că soborul Spre sfinți făcut-a demers Ca din când în când contorul Să se învârtă ... invers! -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...