Începem, cu acest articol, o lungă serie dedicată trecutului unui număr de 12 comune din județul Botoșani, cărora li se adaugă orașul Flămânzi și comuna Deleni, din județul Iași, aflate în partea de sud a județului Botoșani și la limita dintre județele Iași și Botoșani. Cele 12 comune botoșănene sunt, în ordine alfabetică, Albești, Călărași, Copălău, Dobârceni, Durnești, Frumușica, Hlipiceni, Lunca, Răuseni, Sulița, Todireni, Trușești. Studiile au fost realizate în cadrul unui proiect de cooperare transnațional, finanțat din fonduri europene nerambursabile, proiect implementat de către Asociația Leader Colinele Moldovei (Botoșani-Iași).
Comuna Albești
Cercetările și descoperirile arheologice de pe raza comunei certifică o locuire îndelungată, care începe cu paleoliticul superior, neoliticul timpuriu (Starčevo-Criș), continuă cu eneoliticul dezvoltat (Cucuteni A, B) epocile bronzului și fierului, perioada migrațiilor și epoca medievală târzie. Majoritatea artefactelor au fost găsite în așezări neîntărite, dar descoperiri importante au fost identificate și în cadrul unor necropole, cum este cea sarmatică, de la finalul celei de-a doua epoci a fierului (punctul „La Bloc, intravilanul satului Albești) descoperirea aparținându-i actualului primar al comunei, prof. M. Amarandei. De asemenea, în intravilanul satului Buimăceni, în punctul „În Deal la Biserică” s-au descoperit urmele unei fortificații apărată de palisade din bârne de stejar. Tot aici s-au descoperit două amfore romane și fragmente ceramice din sec. II-III, cultura dacilor liberi. Satul din comună cu cea mai veche atestare documentară este Giumătățeni-Jumătățeni, înglobat în satul Jijia în deceniul șapte al secolului trecut. La 7 iulie 1430, Alexandru cel Bun împarte ocinile boierului Ioan/Oană Jumătate fiilor acestuia, Giurgiu/Jurj, Știful/Ștefan și Mândru. Lui Jurj i-au revenit „curțile de pe Jijia, ce să cheamă Giumătățenii”. Menționarea curților de acolo arată o vechime mai mare a așezării. Următoarea mențiune a satului este din 17 martie 1492, când Ștefan cel Mare consfințește împărțeala pământurilor lui Ion Jumătate între copiii și nepoții celor trei fii ai săi. Jumătățenii rămân ai Mărinei, fiica lui Giurgiu Jumătate și copiilor acesteia. Se menționează, cu acest prilej, că în satul Jumătățeni fusese curtea lui Căliman, expresia „unde a fost curtea lui…„ arătând, de regulă, o vechime a așezării anterioară întemeierii statului, când existau feudali locali și curți ale lor. În 1495, în fața lui Ștefan cel Mare vine Oancea, fiul Mărinii și nepot al lui Giurgea și vinde fratelui său, Bogdan, din „al său drept uric” jumătate din satul Giumătățeni, partea din sus, „undi au fost dvoriști (curți, n. ns.) lui Căli(i)man. O sută de ani mai târziu, la 20 martie 1600, Ieremia Movilă voievod întărește lui pan Macri, mare armaș și cneaghinei sale, Nasta, cumpărăturile lor din satul Jumătățeni de la nepoții lui Giurgea Jumătate și de la alți urmași ai acestuia. Sunt invocate un privilegiu de împărțeală al lui Giurgea Jumătate din vremea lui Petru Rareș și un ispisoc de cumpărătură de la Iancu Sasul voievod. Satul „curge” mai departe în familia lui Macri, astfel încât la 8 iulie 1646 Macri fost căpitan, feciorul lui Macri mare armaș, împreună cu soția sa, Grăpina, dau nepoților lor, Constantin, feciorul lui Necoară fost logofăt și Tudoscăi, fiica lui Ionașco Jora, măritată cu Constantin Macri pârcălab, „satul Giumătățenii, parte de moșie și cumpărături ce să vor alege, și cu curți gara și cu heleșteu în Jijia”. În 1803, la Jumătățenii sulgerului Iftime Stamati sunt menționați doar 4 birnici, pentru ca în 1820 satul să fie alăturat Crăciunenilor răzășești. În 1835, Jumătățenii erau înscriși la ocolul Miletinului, de la ținutul Botoșani, pentru ca în 1838 să treacă la ocolul Jijiei, de la același ținut.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
