Rezerva de apă este în scădere, dar suficientă pentru toţi beneficiarii care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafaţă, a anunţat marţi Administraţia Naţională Apele Române (ANAR).
Pe râul Prut, de exemplu, potrivit datelor centralizate marți dimineață de ANAR, în lacul de acumulare de la Stânca-Costești era raportat un volum de 587,83 milioane metri cubi de apă, deși nivelul normal de retenție este de 735 milioane metri cubi de apă, volumul de apă fiind asigurat în proporție de aproape 80%.
Potrivit ANAR, în principalele 40 de lacuri, este disponibil un volum de apă de 3,35 miliarde de metri cubi de apă, iar coeficientul de umplere este de 77,36%, în scădere faţă de perioada anterioară.
În urmă cu o săptămână, de exemplu, în valul de acumulare de la Stânca-Costești era disponibil un volum de 599,04 milioane metri cubi de apă, cu peste 10 milioane de metri cubi decât astăzi. Asta în condițiile în care pe 19 iulie 2021 era raportat un volum de 618,8 milioane metri cubi.
Estimări făcute de ANAR
Reprezentanții ANAR estimează că, la sfârşitul lunii iulie, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie, industrii şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional se va menţine un coeficient de umplere de peste 70%.
„Având în vedere prognoza emisă de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) cu privire la evoluţia debitelor Dunării şi a râurilor interioare pentru luna iulie, debitele Dunării în secţiunea Baziaş vor ajunge până la valoarea de 2150 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii iulie (5350 mc/s) şi cu un aport scăzut al debitele afluente medii lunare în lacurile interioare ale României. Pe tot sectorul din aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în scădere”, se arată într-un comunicat emis marți de „Apele Române”.
În ceea ce priveşte situaţia alimentărilor cu apă în regim centralizat (aparţinând operatorilor de apă-canal), 214 localităţi din judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Sibiu, Hunedoara, Ilfov, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Ialomiţa, Dolj şi Bihor (17 judeţe) funcţionează în regim restricţionat.
Restricţiile au fost impuse de operatorul de apă în scopul refacerii rezervei, deoarece consumul a crescut foarte mult şi apa din sursă nu mai ajunge să umple rezervoarele de înmagazinare.
În ceea ce priveşte sistemele de alimentare cu apă centralizate din judeţele Bacău, Neamţ şi Vrancea, acestea au sursă de apă subterană din foraje sau drenuri, iar restricţiile sunt determinate de creşterea consumului de apă pentru irigaţii.
Măsuri de transport luate în mai multe județe din țară
În 345 de localităţi din judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Hunedoara, Sălaj (11 judeţe) sunt fântâni secate parţial, unde autorităţile locale şi Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă iau măsuri de transport a necesarului de apă sau măsuri de denisipare/decolmatare a puţuri.
„Din cele 80 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 19 secțiuni s-au înregistrat debite sub cel minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, în bazinele Someş-Tisa, Banat, Olt şi în special în bazinul hidrografic Siret şi Prut-Bârlad. În afara secţiunilor de monitorizare a secetei, în secţiunile a 20 staţii hidrometrice din râuri, sunt secate (Someș-Tisa 4, Crisuri 8, Siret 2, Prut 6)”, arată ANAR.
