vineri, aprilie 19, 2024
AcasăLocal BTSimpozion unic despre personalitățile feminine

Simpozion unic despre personalitățile feminine

Muzeul „Ștefan cel Mare” Vaslui, instituție din subordinea Consiliului Județean Vaslui, a organizat, în perioada 10-11 martie 2023, Simpozionul Științific Național „Femei celebre ale României”. Prin acest eveniment unic în țară, aflat la a V-a ediție, organizatorii și-au propus să susțină cercetarea istoriografică privind personalitățile feminine ale istoriei naționale și internaționale în toate domeniile.

Evenimentul s-a deschis cu prezentarea, de către prof. dr. Ramona Maria Mocanu, directorul Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui, a volumului „Femei celebre ale României” (Editura MEGA, Cluj, 2023), volum în care au fost incluse comunicările de la ediția a IV-a (din 2022) a Simpozionului.

Au urmat comunicări în secțiuni desfășurate de parcursul a două zile, moderate de dr. Mircea TĂNASE. Ediția din acest an a înscris cercetători, muzeografi, bibliotecari, interesați de domeniu de la diferite instituții din țară: Universitatea București; SNSPA; Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești; Complexului Muzeal de Științe ale Naturii – Delfinariu Constanța; Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași; Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”; Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov; Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța;Arhivele Naționale ale României, Muzeul de Etnografie din Câmpulung Muscel; Complexul Muzeal Arad; Biblioteca Academiei Române; Biblioteca Metropolitană București; Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară; Muzeul Casa Mureșenilor Brașov; Muzeul de Artă Cluj-Napoca; Fundația „Mareșal Alexandru Averescu”, Buzău; Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Iași; Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” Craiova;Institutul Național al Patrimoniului; Biblioteca Națională a României; Editura Muzeul Național de Artă Contemporană a României; Memorialul Ipotești – Centrul Național de StudiiMihai Eminescu”.

Temele comunicărilor au reflectat activitatea femeilor, diferite ca poziție socială, din perioade diverse, începând cu secolul XVI, dar și domenii diferite, în care acestea au reușit să se afirme (viață politică, literatură, arhitectură, parașutism etc.).
La invitația Muzeului din Vaslui, la Simpozion au participat, din partea Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, cercet. II Lucia Țurcanu și manager Ala Sainenco.

Ala Sainenco a vorbit despre Eugenia Frangolea, soția poetului Samson Bodnărescu, prietenă cu Veronica Micle, cu care a întreținut o lungă corespondență. Puținele referințe la Eugenia Frangolea-Bodnărescu nu permit decât reconstituirea parțială a portretului ei. Petre V. Haneș o cunoscuse în anii 1932-33, când Eugenia Frangolea îi pusese la dispoziție scrisori semnate de M. Eminescu, Petre Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Miron Pompiliu, Gh. Hurmuzachi, Veronica Micle, precum și „manuscriptul unei piese de teatru în trei acte «Devotamentul», compusă de Eugenia Frangolea” și corectată de Eminescu.Corespondența și manuscrisul au ajuns în atenția publicului datorită Eugeniei Frangolea. A fost subliniat, de asemenea, rolul Eugeniei Frangolea în activitatea Institutului „Anastasie Bașotă”, al cărui directora fost Samson Bodnărescu de la înființarea acestuia și până pe 18 februarie 1902 (data decesului său).A fost prezentat manuscrisul Eugeniei Frangolea, păstrat astăzi în Fondul Documentar Ipotești, care aduce în context alte nume: I.G.Sbiera, Miron Bodnărescu, Mihai Bodnar-Bodnărescu.

Lucia Țurcanu a prezentat personalitatea Smarei, născută pe 5 septembrie 1857 în Târgoviște, decedată pe 26 ianuarie 1944 în București. Smara (Smaranda Andronescu; Gârbea după primul soți, profesorul George Gârbea; Gheorghiu, după căsătoria cu căpitanul P. Gheorghiu; semnează și: Smaranda Garbiniu, Frusinica, Baba Vişaş.a.), absolventă a Școlii centrale de fete din București, a fost institutoare la Sinaia, Ploiești și în mai multe școli din București. A fostuna dintre primele militante ale mișcării feministe din România (a conferențiat mult prin țară pe teme legate de drepturile femeilor), autoare de poezie, nuvele și romane, piese de teatru, impresii de călătorie și cărți pentru copii. A publicat în revista „Familia” între 1887 (în nr. 16, din 19 aprilie/1 mai, îi apar poeziile „Ghiocelul” și „Vreau tăcerea”) și 1898. Talentul literar nu a fost pe măsura râvnei sale scriitoricești. Cu toate acestea, unele texte pe care le-a publicat în „Familia” prezintă interes pentru istoricii literari în primul rând datorită faptului că documentează relația de prietenie dintre Smara și cuplul Eminescu-Micle.

Simpozionul s-a încheiat cu prezentare de cărților: IOSEF ȘI MARIA – Jurnalul uni vis, de Iosef Moses (Editura Magic Print, 2022); Călătorii identitare. Românii megieși, Vol. I, de Mihai Nicolae (Editura Universul Academic, București, 2021); Zboruri secrete,de Cleopatra Lorințu (Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2022); Din scrierile uitate ale AideiVrioni, volumul II, Opere dramatice și alte scrieri literare (Arhivele Naționale ale Românei, editor Monica Negru, 2022).

Deja ai votat!
Botoșani
cer fragmentat
9.6 ° C
10.5 °
9.4 °
55 %
2.8kmh
62 %
vin
9 °
sâm
15 °
Dum
10 °
lun
12 °
mar
15 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Doina Federovici, de la începutul primăverii, când încă nu știa că anunțase cu patru ani înainte că nu va candida decât pentru un mandat.

EDITORIAL

Idioțenia cu armata obligatorie este o temă foarte dragă atât românașilor de rând, cât și politicienilor, iar în ultima vreme discuțiile pe marginea subiectului...

EPIGRAMA ZILEI

Contrar zicalei consacrate Eu aș descrie-o în alt mod: Are picioare scurte, poate Dar sigur e ... miriapod!   -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...