Nemulțumirile la adresa primarilor din județul Botoșani se înmulțesc, iar lipsa de reacție a acestora în fața problemelor reale ale comunităților începe să aibă consecințe grave.
În ultima ședință a Colegiului Prefectural, autoritățile au tras un nou semnal de alarmă cu privire la modul în care edilii gestionează – sau, mai bine spus, ignoră – problemele legate de incendiile de vegetație.
Conform datelor prezentate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani, numărul incendiilor de vegetație uscată a crescut alarmant în ultima perioadă. Cele mai afectate localități sunt Curtești (4 incendii), Brăești (3) și Ștefănești (3).
Cinci persoane şi-au pierdut viaţa în incendii în doar două luni
În paralel, numărul victimelor a crescut considerabil – în doar două luni din 2025, cinci persoane și-au pierdut viața și patru au fost rănite grav în incendii, o creștere îngrijorătoare față de anul anterior, când au fost raportate șapte decese pe întreg anul.
Prefectul județului, Dan Nechifor, a intervenit în cadrul discuțiilor, exprimându-și îngrijorarea față de lipsa implicării autorităților locale.
„Va fi un an secetos. După cum a spus și domnul colonel, de fiecare dată avem nevoie de sprijinul reprezentanților din UAT-urile din județul Botoșani. Așa cum am cerut sprijinul și în perioada iernii pentru persoanele vulnerabile, așa și acum. Numărul persoanelor decedate în incendii în anul 2025 a crescut exponențial față de 2024 tot din cauza neimplicării autorităților publice locale în identificarea persoanelor nedeplasabile și vulnerabile”, a declarat Dan Nechifor.
Mai mult, prefectul a subliniat că cere sprijinul primarilor nu în nume propriu, ci în numele celor de la ISU, care intervin direct în situații de risc.
„O să avem aceeași situație în vara și toamna anului 2025 și vreau să trag un semnal de alarmă, dacă autoritățile publice locale nu se vor implica în semnalarea incendiilor de vegetație. Va fi un an secetos și chiar avem nevoie de ajutorul dumnealor. Îl solicit și eu în numele colegilor de la ISU, motivat de faptul că ei ar trebui să fie cei mai implicați deoarece este vorba de comunitățile lor”, a completat Nechifor.
Şedinţă CJSU, anulată din lipsă de participanţi
Un exemplu revoltător de pasivitate a fost dat chiar în luna martie, când o ședință a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență a fost anulată din lipsă de participanți.
Deși convocarea a fost transmisă din 21 februarie, pe 3 martie doar șase dintre cei 78 de primari ai județului s-au prezentat. Chiar dacă unii edili au trimis reprezentanți, precum șefi ai Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență sau angajați ai primăriei, prezența fizică a primarilor ar fi fost esențială pentru luarea unor decizii rapide și eficiente.
În ciuda faptului că, încă din august 2024, au fost stabilite măsuri clare pentru îmbunătățirea activității serviciilor de urgență la nivel local, doar șapte primării au transmis un raport privind implementarea acestora – Corni, Dersca, Mitoc, Ripiceni, Suharău, Todireni și Hlipiceni.
Același nivel scăzut de implicare s-a reflectat și în prezența la ședința CJSU, unde au participat doar primarii din Frumușica, Concești, Roma, Coțușca, Șendriceni și Ungureni.
Indiferența costă. Iar în cazul de față, costul se numără în vieți omenești și în siguranța comunităților locale. Autoritățile județene fac apeluri repetate, dar până când primarii nu vor înțelege responsabilitatea pe care o au în fața cetățenilor, pericolul rămâne real, iar consecințele – dramatice.
