Neculai Șchiopu, noul primar din comuna Coșula, a fost dus la audieri la Iași. Parchetul European investighează posibile fraude cu fonduri europene.
Noul primar al comunei Coșula, Neculai Șchiopu, a fost ridicat de mascați la doar trei zile după ce a câștigat alegerile parțiale. El a fost dus la audieri împreună cu alte patru persoane, în cadrul unei anchete derulate de Parchetul European (EPPO), cu sediul regional la Iași.
În paralel, polițiștii de la Serviciul de Combatere a Criminalității Economice, sprijiniți de jandarmi, au efectuat nouă percheziții domiciliare. Una dintre acestea a avut loc chiar la Primăria Coșula, de unde au fost ridicate documente și probe care urmează să fie analizate de anchetatori.
EPPO confirmă ancheta – fraudă cu de peste 200.000 de euro
Potrivit informațiilor oficiale, Biroul Procurorului Public European (EPPO) din Iași (România) a coordonat astăzi o serie de percheziții în municipiul și județul Botoșani. Primăria și locuințele primarului și ale altor funcționari publici au fost percheziționate în cadrul unei anchete privind fraudarea subvențiilor și falsificarea de documente. Proprietăți în valoare de aproximativ 400.000 de euro (2 milioane RON) au fost puse sub sechestru.
Ancheta, sprijinită de Structura de Sprijin a EPPO din România, Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani și Inspectoratul Județean de Jandarmi Botoșani, a scos la iveală faptul că primarul, în calitatea sa anterioară de viceprimar, împreună cu alte persoane, ar fi fost implicați într-o schemă de fraudă legată de un proiect în valoare de 3,5 milioane de euro (17.773.006 RON), finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Capital Uman, un fond structural european destinat promovării dezvoltării economice și sociale.
Cum s-au petrecut faptele
Potrivit probelor, primarul și complicii săi au depus documente false, inclusiv facturi fiscale și procese-verbale de recepție a lucrărilor, pentru a solicita rambursarea unor renovări ale locuințelor unor persoane și familii defavorizate, lucrări care nu au fost de fapt realizate. Se presupune că primarul și firma de construcții au convenit să certifice finalizarea lucrărilor în schimbul sumelor de bani. În urma acestei înțelegeri, suspecții au obținut fraudulos aproximativ 238.000 de euro (1.177.321 RON) din fonduri nerambursabile.
În cadrul anchetei în curs, au fost efectuate nouă percheziții domiciliare în municipiul și județul Botoșani, iar 31 de bunuri imobile, inclusiv 28 de terenuri și trei case/apartamente, în valoare de aproximativ 400.000 de euro (2 milioane RON), au fost puse sub sechestru, pentru a acoperi prejudiciul de 238.000 de euro și cheltuielile judiciare. Toate persoanele implicate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive de către instanțele competente din România.
Campanie electorală începută cu percheziții
Doar că, pe 7 aprilie a.c., când lumea de aștepta mai puțin, Neculai Șchiopu a fost ridicat de procurorii DNA fiind suspectat și de fapte de corupție.
Procurorii anticorupție îl acuză pe viceprimarul comunei Coșula că a cerut mită sub forma unor materiale de construcții, nu pentru el, ci pentru un influent consilier local. În ciuda faptului că se afla sub control judiciar, Șchiopu a obținut victoria.
Acuzații de luare de mită
Pe 7 aprilie, cu aproximativ o lună înainte de alegeri, acesta fusese pus sub acuzare de DNA pentru luare de mită. Totuși, până la o decizie finală a instanței, legea îi garantează prezumția de nevinovăție.
Cât despre gradul de informare al localnicilor, e discutabil — mulți nu știau exact ce i se reproșează lui Șchiopu sau în ce context s-ar fi produs faptele. Rămâne de văzut dacă alegerea lor a fost una conștientă sau nu.
Șpagă negociată în biroul omului de afaceri
Ancheta DNA arată însă că anul trecut, la scurt timp după ce a preluat frâiele comunei din postura de viceprimar, Neculai Șchiopu a ajuns în biroul omului de afaceri Marcel Bârsan. Investigațiile procurorilor scot la lumină o negociere de șpagă purtată cu calm și siguranță între viceprimarul comunei și omul de afaceri într-un aranjament care ar fi putut părea, pentru un observator neatent, doar o discuție de afaceri banală.
În realitate, era vorba de practici de corupție vechi de când administrația – favoruri politice, influență în spatele ușilor închise și o mită care n-a fost cerută în bani, ci în pavele și materiale de construcții.
Pavele în loc de bani pentru influență politică
Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, „trocul” ar fi fost pus la cale pe 1 octombrie 2024. În acea zi, spun procurorii, viceprimarul ar fi pretins de la omul de afaceri nu bani, ci materiale pentru construcții – pavele în valoare de peste 30.000 lei, dar și tencuială și rigips, într-o cantitate rămasă nedeclarată cu exactitate.
Miza nu era o favoare personală. Potrivit anchetatorilor, Șchiopu ar fi cerut ca materialele să fie livrate „pentru altul” – adică pentru un consilier local din Coșula și membru marcant al unei alte formațiuni politice. Această nuanță e importantă – mita nu era pentru buzunarul viceprimarului, ci pentru a alimenta o relație de influență locală, consolidând o alianță cu o persoană care are greutate în Consiliul Local și în comunitatea locală – PSD având 4 consilieri locali, iar cealaltă formațiune politică 5.
În schimb, viceprimarul ar fi urmat să își folosească influența pentru ca firma lui Bîrsan să fie avantajată în procedurile pentru realizarea unei investiții publice – sistemul de distribuție gaze naturale în comună.
Tăcere în fața procurorilor DNA
Intrați pe fir, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Suceava au dispus, pe 25 martie 2025, efectuarea în continuare a urmăririi penale împotriva viceprimarului, sub acuzația de luare de mită. Era de „Buna Vestire”. Cazul arăta o dinamică mai sofisticată decât clasicele șpăgi cash. În loc de bani, se cer acum materiale.
În loc de interes personal, se joacă o carte politică. O formă de mită indirectă, dar tot ilegală. Descinderi și percheziții Totul a ieșit la iveală pe 7 aprilie, când procurorii DNA au descins în județ, inclusiv în comuna Coșula.
„La data de 01 octombrie 2024, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu privind derularea unui contract de lucrări publice în comuna Coșula, județul Botoșani, inculpatul Șchiopu Neculai, în calitatea menționată, ar fi pretins de la inculpatul B.V.M., administrator de fapt al societății comerciale care executa contractul respectiv, remiterea, pentru altul, a unor materiale de construcții în valoare de peste 30.000 lei”, s-a menționat într-un comunicat oficial de presă emis de DNA.
Localnici luați prin surprindere de ancheta EPPO
Investigațiile care au avut loc astăzi la sediul Primăriei Coșula i-au luat prin surprindere și pe localnici. Unii au ajuns astăzi la sediul instituției cu o serie de probleme și au rămas surprinși când au auzit că accesul este restricționat de anchetatorii.
„Da eu am treabă la Ionuț”, a spus un sătean, care a deschis ușa de la Primărie cu gândul să-și rezolve treaba, dar s-a trezit față în față cu un mascat.
„Am o urgență…mă așteaptă omu..Nu e voie?! Aoleu, dar ce se întâmplă fraților!… Ce-i de făcut?!”, a spus în final bărbatul.
Cine este Parchetul European și cu ce se ocupă
Parchetul European (EPPO) este instituția responsabilă cu investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene: fraude cu fonduri europene, corupție, deturnare de fonduri, spălare de bani și fraude transfrontaliere în domeniul TVA. EPPO este condus de procurorul-șef european Laura Codruța Kövesi și a devenit operațional în iunie 2021.
„După trei ani de activitate, în care am descoperit un nou continent al infracțiunii, capacitatea EPPO trebuie să se adapteze la realitate”, a transmis Kövesi într-un comunicat oficial, solicitând Uniunii Europene întărirea instituției.
Potrivit acesteia, EPPO a fost conceput inițial pentru a gestiona cazuri cu impact limitat, însă amploarea reală a infracțiunilor descoperite a depășit toate așteptările.
Conform bilanțului oficial publicat de EPPO, în 2024, în România au fost deschise 251 de noi investigații, iar numărul total al anchetelor active a ajuns la 380. Prejudiciul estimat se ridică la 2,3 miliarde de euro, din care 2,57 miliarde provin din fraude legate de TVA. De asemenea, au fost blocate active în valoare de 195 de milioane de euro.
Cele mai frecvente tipuri de fraude investigate
-
Fraudă non-achiziții publice – 339 de cazuri (46,11%)
-
Fraudă în achiziții publice – 239 de cazuri (32,53%)
-
Infracțiuni privind fondurile europene – 112 cazuri (15,21%)
-
Spălare de bani – 46 de cazuri (6,26%)
-
Fraudă TVA – 44 de cazuri (5,99%)
-
Deturnare de fonduri – 13 cazuri (1,77%)
Printre cele mai afectate domenii: programele pentru dezvoltare rurală și agricultură (79 de cazuri), climă și mediu (67 de cazuri), energie (20 de cazuri) și digitalizare (1 caz).
Bilanț european alarmant – fraude de 25 de miliarde de euro
La nivelul întregii Uniuni Europene, Parchetul European a investigat în 2024 2.700 de dosare, vizând un prejudiciu total estimat la 25 de miliarde de euro – o creștere de aproape 23% față de anul anterior. Dintre acestea, 13,15 miliarde de euro sunt legate de fraude transfrontaliere din domeniul TVA, asociate frecvent cu rețele infracționale.
În raportul său anual, EPPO subliniază faptul că „fraudele împotriva intereselor financiare ale UE au fost mult timp subestimate”, motiv pentru care instituția cere sprijin suplimentar pentru a putea ține pasul cu complexitatea tot mai mare a investigațiilor.
Printre cazurile cu impact major se numără o fraudă de 9,5 milioane de euro din România, legată de proiecte IT finanțate prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în care ancheta a implicat mai multe state: Cipru, Cehia, Monaco, Ucraina și SUA.
