O analiză realizată la nivel național în privința finanțărilor din 2023 plasează județul Botoșani la coada clasamentului, cu cifre extrem de mici indiferent de capitole. Județul Botoșani se confruntă cu provocări financiare semnificative, ocupând unul dintre ultimele locuri și la investiții.
Bugetul județului Botoșani în 2023
În 2023, totalul banilor ajunși în județ a fost de 1,663 miliarde lei. A fost cea mai mică sumă din toată regiunea Moldovei. Asta pentru că județul Vaslui, cu care ne comparam în trecut, a beneficiat de un total de 2,018 miliarde lei, iar Suceava și Iașiul, județele cu care ne învecinăm au fost peste noi cu mult – Suceava beneficiind de un buget total de 2,904 miliarde lei, iar Iașiul 3,755 miliarde.
Conform datelor furnizate de Ministerul Dezvoltării pentru anul fiscal 2023, bugetul județului Botoșani a fost de aproximativ 4.234 lei per locuitor, situându-se pe penultimul loc la nivel național. Această sumă este semnificativ mai mică comparativ cu județele din fruntea clasamentului, precum Hunedoara, care a înregistrat un buget de 8.443 lei per locuitor. Iar dacă ar fi să ne raportăm la municipiul reședință de județ, media a fost de 3.605 lei pe cap de locuitor – cea mai mică la nivel național! Până și municipiul Tulcea, care nu are resursele noastre, având mai multă apă și puțin pământ, a avut o medie de 4.646 lei pe cap de locuitor.
Localitățile județului împart sărăcia
Raportat la localități, din bugetul total din 2023, aproape 20 de procente au revenit municipiului Botoșani. Ce înseamnă acest lucru? Că celelalte peste 70 de UAT-uri au împărțit restul. În apropiere de noi, de exemplu, municipiul Iași a primit peste 42% din bugetul județului vecin, iar la Suceava municipiul reședință de județ a primit doar 14,6 la sută din banii intrați în județ.
Bugetul municipiului Botoșani în 2024 și 2025
Pentru anul 2024, bugetul local al municipiului Botoșani a fost aprobat la valoarea de 311.867.770 lei. În 2025, bugetul municipiului a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 407.974.000 lei. Această majorare reflectă o expansiune importantă a resurselor financiare disponibile pentru dezvoltarea orașului.
Comparație cu alte municipii
În comparație cu alte municipii reședință de județ, municipiul Botoșani se află într-o poziție inferioară în ceea ce privește bugetul alocat. De exemplu, în 2023, Timișoara a avut un buget de 1,76 miliarde de lei, Cluj-Napoca 1,62 miliarde, iar Iași 1,60 miliarde, iar diferențele sunt evidente și nu mai au nevoie nici măcar de cuvinte.
Perspective și provocări
Creșterea bugetului municipiului Botoșani în 2025 oferă oportunități pentru investiții în infrastructură, educație și servicii publice. Cu toate acestea, la nivel macro, județul Botoșani trebuie să identifice strategii eficiente pentru a atrage investiții și a stimula dezvoltarea economică, astfel încât să reducă decalajele față de județele mai prospere.
Analiză pe cifre
Este adevărat, în anul 2025, bugetul municipiului Botoșani este estimat la 407,97 milioane de lei, înregistrând o creștere semnificativă față de anul precedent. Principalele surse de venit ale acestui buget sunt:
– Cote defalcate din impozitul pe venit (63%) – 121,12 milioane lei
– Impozite și taxe locale – 80,53 milioane lei
– Sume defalcate din TVA pentru cheltuieli descentralizate – 63,44 milioane lei
– Sume din excedentul anului anterior – 24,98 milioane lei
– Sume din împrumuturi contractate – 92,62 milioane lei
Ce arată aceste cifre? Că cea mai mare parte a veniturilor provine din cotele defalcate din impozitul pe venit, reprezentând aproximativ 29,7% din bugetul total. Această sursă principală reflectă importanța veniturilor fiscale în finanțarea bugetului local.
În ceea ce privește cheltuielile, bugetul este structurat în două mari categorii:
Cheltuieli de funcționare – 289,52 milioane lei (71% din buget)
Cheltuieli de dezvoltare – 118,46 milioane lei (29% din buget)
Cheltuielile de funcționare includ salarii, subvenții și alte cheltuieli curente necesare pentru desfășurarea activităților municipale. Cheltuielile de dezvoltare sunt destinate investițiilor în infrastructură, educație și alte proiecte menite să stimuleze creșterea economică și îmbunătățirea calității vieții în municipiu. Această structură bugetară evidențiază dependența municipiului Botoșani de veniturile fiscale și necesitatea unei gestionări eficiente a resurselor pentru a asigura dezvoltarea durabilă a comunității.
Putere economică și financiară extrem de scăzută
Prin urmare, toate cifrele arată o putere financiară scăzută în județ și modestă la nivel de municipiu, ceea ce indică o dependență ridicată de transferurile de la stat. Cu alte cuvinte, autonomie financiară redusă și o economie locală fragilă.
Deși datele oficiale recente nu sunt publicate la nivel județean în detaliu, Botoșani se situează constant în ultimul sfert al clasamentului național privind PIB-ul pe cap de locuitor. Județul are o rată a șomajului ridicată și un procent important de populație ocupată în agricultură și servicii publice – semn al unei economii cu valoare adăugată scăzută.
Lipsa unei infrastructuri moderne (drumuri expres, căi ferate rapide) limitează atragerea investitorilor și prin urmare proiectele de dezvoltare sunt în principal finanțate prin fonduri europene și împrumuturi.
Fondurile europene nu reprezintă un motor economic adevărat
Punând în balanță totul, rezultă că în Botoșani fondurile europene reprezintă o oportunitate, dar nu și un motor economic direct. De altfel, Botoșani a reușit să acceseze fonduri europene pentru reabilitări urbane, modernizarea unităților de învățământ, eficiență energetică, dar aceste fonduri nu reflectă o dinamică economică privată, ci mai degrabă dependența de bani nerambursabili pentru dezvoltare.
