Scăderea acoperirii vaccinale sub 70% a dus la apariția a 7 focare de rujeola și mai multe cazuri de tuse convulsivă în județ.
În timp ce vaccinarea copiilor la naștere se menține la un nivel decent în județul Botoșani, restul calendarului imunizării suferă grav din cauza refuzului parental. Consecințele nu au întârziat să apară: în primele luni din 2025, autoritățile sanitare au identificat mai multe focare de rujeolă și cazuri de pertussis, semn că bolile copilăriei revin acolo unde lipsesc protecția și încrederea în medicină.
Rujeola, o boală virală extrem de contagioasă, considerată de mult sub control în România, revine în forță în județul Botoșani. Datele furnizate de Direcția de Sănătate Publică arată că, până în luna mai 2025, au fost confirmate 7 focare de rujeolă, din care trei în colectivități școlare sau preșcolare și patru în familii. În plus, au fost înregistrate 9 cazuri de pertussis, o infecție respiratorie gravă cunoscută și sub denumirea de „tuse convulsivă”.
Specialiștii pun aceste reapariții pe seama scăderii îngrijorătoare a ratei de imunizare în rândul copiilor. Potrivit DSP, acoperirea vaccinală totală în județ a ajuns la doar 70%, mult sub pragul de siguranță recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care este de minimum 95% pentru a asigura imunitatea colectivă. „Vaccinarea în primele două zile de viață se realizează în proporție de peste 87%, dar ulterior foarte mulți părinți refuză continuarea schemei de imunizare. Este un fenomen grav, pentru că rujeola, de exemplu, poate duce la complicații neurologice, pneumonie sau chiar deces”, avertizează reprezentanţii DSP Botoșani.
Scădere la vaccinul contra rujeola
Conform raportului, vaccinul ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) a înregistrat o scădere notabilă față de anul trecut: 2.140 de doze administrate în 2025, față de 2.428 în 2024. Situația e cu atât mai alarmantă cu cât virusul rujeolic are un potențial de contagiune extrem de mare – un singur copil nevaccinat îl poate transmite la 12-18 persoane.
Refuzul vaccinării este alimentat, spun specialiștii, de dezinformare, accesul limitat la informații medicale corecte și, uneori, de lipsa unei comunicări eficiente între cadrele medicale și părinți. Deși 142 de medici de familie sunt implicați în programul național de vaccinare, acțiunile de convingere nu mai par suficiente.
În comunitățile cu acoperire vaccinală suboptimă, DSP a organizat acțiuni de informare și mobilizare, însă eficiența acestor intervenții depinde în mare măsură de sprijinul autorităților locale și de disponibilitatea părinților de a accepta dialogul medical.
În lipsa unei intervenții energice și coerente, Botoșaniul riscă să devină un teren fertil pentru reapariția bolilor prevenibile, cu efecte serioase asupra sănătății publice și asupra funcționării sistemului sanitar.
