Inginerul Dumitru Clipaciuc, șeful Secției de Drumuri Naționale (SDN) Botoșani, a obținut în instanță anularea celei de-a doua sancțiuni disciplinare aplicate în 2024 de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași. Hotărârea Tribunalului Iași marchează nu doar o reparație juridică individuală, ci și un nou episod într-o serie tot mai amplă de procese intentate împotriva conducerii DRDP.
„Admite cererea formulată de reclamantul Sindicatul Drumarilor Elie Radu, în numele şi pentru membru de sindicat Clipaciuc Dumitru, în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași. Anulează sancțiunea disciplinară nr. 3/12906/02.09.2024”, se arată în motivarea instanței.
Tribunalul obligă, de asemenea, instituția pârâtă la plata tuturor drepturilor salariale pierdute în cele 60 de zile în care Clipaciuc a fost retrogradat ilegal din funcție, precum și a onorariului de avocat, în valoare de 4.500 de lei.
Un caz individual, cu ecouri sistemice
Sancțiunea care a generat procesul a fost aplicată în luna mai 2024, sub forma unui avertisment disciplinar. Considerând măsura nejustificată și lipsită de fundament legal, Dumitru Clipaciuc a contestat-o în instanță, beneficiind de sprijinul Sindicatului Drumarilor „Elie Radu”, care i-a asigurat și reprezentarea juridică.
Deși decizia instanței nu este definitivă, DRDP Iași este deja obligată să plătească despăgubirile stabilite, într-un moment în care presiunile și tensiunile din interiorul instituției devin tot mai vizibile.
Blocaje în conducerea SDN Botoșani
Consecințele sancțiunii impuse lui Clipaciuc s-au făcut simțite imediat în structura SDN Botoșani. Timp de luni de zile, nicio persoană nu a preluat oficial responsabilitățile de conducere, atribuțiile fiind delegate temporar, fără asumarea completă a prerogativelor. Abia la sfârșitul lunii august, DRDP Iași l-a numit interimar pe Cătălin Leahu, angajat al Districtului Dorohoi. Măsura a fost însă una de tranziție – în noiembrie, Clipaciuc și-a reluat oficial funcția.
Reorganizări forțate și lipsă de personal calificat
Situația de la Botoșani este cu atât mai îngrijorătoare cu cât întreaga structură locală a fost afectată de reorganizări. Funcțiile de inginer au fost desființate, iar personalul calificat a fost relocat la Iași. În schimb, în organigramă a fost introdus un post nou, despre care angajații afirmă că ar fi fost creat special pentru o persoană loială conducerii regionale.
„Au venit în control, nu au spus ce caută, nu au prezentat vreo sesizare și nici n-au completat registrul de control. Au ridicat documente fără să întocmească vreun proces-verbal”, susțin surse din cadrul SDN Botoșani, sub protecția anonimatului. Ultimul control de acest fel ar fi avut loc în data de 28 mai 2025.
Un șir lung de procese și acuzații de abuz
Cazul lui Clipaciuc nu este izolat. Pe rolul Tribunalului Iași sunt înregistrate cel puțin șapte procese intentate de angajați ai DRDP, toate având ca temă comună acuzații de hărțuire, abuz de putere și sancțiuni nejustificate.
Un alt caz răsunător este cel al lui Adrian Brînzilă, șef de district la Valea Lupului, care a obținut despăgubiri de 40.000 de lei și peste 7.000 de lei cheltuieli de judecată, după ce instanța a stabilit că a fost victima unui comportament de hărțuire psihologică din partea conducerii.
Conform deciziei instanței, Brînzilă a fost supus unui regim abuziv – camere de supraveghere montate în birou, cu transmisie în timp real către directorul regional, excludere din ședințe, retragerea mașinilor de serviciu, precum și controale repetate și neanunțate. Mai mult, a fost ținta unor defăimări publice, în timp ce subordonații săi erau încurajați să-i submineze autoritatea. „Încă de la începutul venirii directorului regional DRDP Iași, acesta a trasat direcția în care urmează să fiu tratat – marginalizat, supus tensiunii permanente”, a susținut Brînzilă în fața instanței.
Un sistem de control și epurare a „incomozilor”
Potrivit mai multor surse din cadrul DRDP, abuzurile nu sunt întâmplătoare. Ar exista un mecanism bine pus la punct – controale neanunțate, sancțiuni fără fundament, marginalizarea angajaților cu opinii independente și promovarea celor apropiați de conducere sau susținuți politic.
În acest context, victoria în instanță a lui Dumitru Clipaciuc devine nu doar o chestiune personală, ci și un test pentru transparența și corectitudinea cu care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere își gestionează resursele umane și structurile de conducere.
Rămâne de văzut dacă această decizie va încuraja și alți angajați să iasă din tăcere sau dacă va duce la o reevaluare profundă a practicilor de management din cadrul DRDP Iași.
Mobbing-ul este recunoscut ca hărțuire psihologică și este interzis prin lege. Există prevederi legale care protejează angajații împotriva hărțuirii și le oferă posibilitatea de a acționa în justiție pentru a-și apăra drepturile.
Dispoziții legale în România pentru combaterea mobbingului
Legea nr. 167/2020 – Hărțuirea psihologică la locul de muncă
Această lege definește hărțuirea psihologică și reglementează sancțiuni pentru angajatori și persoane care o practică.
Definiție – Hărțuirea psihologică reprezintă orice comportament ostil sau nedorit, manifestat sistematic, care are drept scop sau efect atingerea demnității angajatului și crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.
Cine poate fi tras la răspundere
- Angajatorul, dacă nu previne sau tolerează astfel de comportamente.
- Colegi, superiori sau subordonați care se fac vinovați de mobbing.
Drepturile angajatului
- Dreptul de a lucra într-un mediu fără presiuni psihologice.
- Dreptul de a solicita despăgubiri morale și materiale în instanță.
- Posibilitatea de a sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) sau Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM).
Codul muncii (Legea nr. 53/2003)
Codul muncii sprijină și întărește protecția împotriva hărțuirii psihologice:
- Art. 5 – interzice orice formă de discriminare directă sau indirectă la locul de muncă.
- Art. 8 – recunoaște dreptul la demnitate în muncă.
Sancțiuni
Conform Legii 167/2020:
- Amenzi de până la 200.000 lei pentru angajatori care nu iau măsuri.
- Posibilitatea ca instanța să oblige angajatorul să ia măsuri de remediere sau chiar reîncadrarea angajatului.
Prevenirea hărțuirii la locul de muncă
Prevenția este un element cheie pentru îmbunătățirea interacțiunii umane la locul de muncă, în scopul evitării mobbing-ului, excluderii sociale și discriminării.
Evaluarea riscurilor se realizează cel mai bine cu ajutorul salariaților, la care se pot adăuga unele politici antihărțuire la locul de muncă, reguli de comportare, care să fie obligatoriu respectate și care să fie asociate cu sancțiuni graduale în funcție de abatere. Echilibrarea structurii etnice și de gen din colectiv și evidențierea tipurilor de acțiuni/gesturi/fapte inacceptabile în regulamentele interne sunt în măsură să îmbunătățească relațiile interumane.
