Tribunalul Botoșani a respins acțiunea profesorului Caranfilof, considerând că nu a fost dovedit un interes personal legitim.
Controversa iscată în jurul redenumirii căminului cultural din satul Tătărășeni a primit un prim verdict în instanță. Tribunalul Botoșani a respins acțiunea profesorului Bogdan Caranfilof, care solicitase anularea hotărârii Consiliului Local Havârna prin care edificiul cultural a primit numele istoricului Gică Manole.
„Lipsă de interes” – argumentul cheie al instanței
Judecătorii Tribunalului au decis că profesorul Caranfilof nu a reușit să dovedească o vătămare personală directă, adică nu a demonstrat că numirea respectivă i-a afectat un drept sau un interes legitim privat. „Tribunalul reţine că demersul reclamantului se întemeiază pe argumente care ar putea fi circumscrise apărării unui interes legitim public, dar nu sunt subsidiar invocării unui interes de natură privată. Nu a fost dovedită nicio vătămare concretă în plan personal”, se arată în motivarea instanței.
Aceasta a reținut că, potrivit Legii contenciosului administrativ (nr. 554/2004), simplul fapt că o decizie publică provoacă dezaprobare morală nu este suficient pentru a putea fi atacată în instanță de o persoană fizică, dacă acea persoană nu este direct afectată.
Cine este Gică Manole și de ce ar fi controversat
Gică Manole, născut în satul Tătărășeni, este un istoric și fost cadru didactic cunoscut pentru opinii exprimate în spațiul public care au stârnit reacții puternice. Acesta a fost acuzat de negarea Holocaustului (n.r. – a afirmat public că manualul de istorie despre Holocaust este „abject și criminal”), de apologia criminalilor de război ( a ridicat în curtea sa un bust al mareșalului Ion Antonescu, figură declarată oficial criminal de război), de limbaj ofensator (n.r. – în cadrul unui podcast, i-a numit pe autorii manualelor de istorie a evreilor „animale și derbedei fără Dumnezeu”).
Centrul Elie Wiesel pentru Studierea Holocaustului i-a solicitat Primăriei Havârna să reanalizeze decizia de a-l onora cu numele căminului cultural, însă fără efect.
Primarul și consiliul local își apără decizia
Rodica Baltă, primarul comunei Havârna, inițiatoarea hotărârii, nu s-a dezis de alegere, „Sunt acuze nefondate. Domnul profesor Gică Manole iubește pe toată lumea. Nu este nici rasist, nici xenofob. A făcut foarte multe pentru comunitate și pentru păstrarea memoriei localității”, a spus anul trecut primarul Rodica Baștă legat de acest subiect.
În hotărârea Consiliului Local se subliniază că Manole este „un cruciat al credinței creștine”, autor al unei monografii locale și „personalitate emblematică a României”.
Profesorul Caranfilof – „O jignire adusă comunităților evreiești”
Cel care a inițiat acțiunea în instanță, profesorul Bogdan Caranfilof, a declarat la deschiderea procesului că situația trebuia atent analizată.
„Statul român a făcut pași importanți în recunoașterea Holocaustului și promovarea toleranței. Decizia Consiliului Local din Havârna contrazice aceste eforturi. Este o jignire adusă memoriei victimelor și comunităților evreiești din România”, a susținut profesorul Caranfilof.
Ce spune legea
Legea 554/2004 – contencios administrativ – O persoană poate ataca în instanță un act administrativ doar dacă dovedește că i-a fost afectat un drept sau un interes legitim.
OUG 31/2002 și Legea 217/2015 – Interzic acordarea de nume unor instituții sau spații publice după persoane condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității sau crime de război.
Gică Manole NU a fost condamnat penal, ceea ce a fost un argument-cheie al apărării.
Cronologia cazului
29 feb 2024 – Consiliul Local Havârna adoptă hotărârea privind redenumirea căminului cultural.
martie 2024 – Decizia stârnește reacții publice, inclusiv din partea Institutului Elie Wiesel.
august 2024 – Profesorul Caranfilof depune cerere de anulare în instanță.
mai 2025 – Tribunalul respinge acțiunea ca lipsită de interes.
iulie 2025 – Termenul pentru recurs este încă în desfășurare.
Opinie juridică
Avocatul Andrei D., specializat în contencios administrativ, spune că acesta este efectul legilor din România. „Cazul de la Havârna e exemplul perfect al limitelor actuale ale legislației. Chiar dacă moralitatea sau memoria colectivă par lezate, justiția cere o legătură directă între reclamant și actul atacat. Este un contencios al drepturilor concrete, nu al valorilor generale”, a spus avocatul Andrei D.
