Tensiunile generate de pachetul de reforme anunțat de Guvernul condus de Ilie Bolojan au fost în centrul discuțiilor purtate joi, la Botoșani, în cadrul Comisiei de Dialog Social. Deși sunt parte a coaliției de guvernare, reprezentanți ai PSD s-au alăturat nemulțumirilor exprimate de liderii sindicali din sănătate, cerând o analiză detaliată, măsură cu măsură.
Prefectul județului, Dan Nechifor, a dat asigurări că reforma nu va afecta finanțarea spitalelor publice. El a subliniat că dezbaterile trebuie să se bazeze pe date oficiale și nu pe informații distorsionate.
„Înțelegem îngrijorările exprimate de partenerii de dialog social. Reafirmăm deschiderea totală a Instituției Prefectului pentru comunicare și colaborare și reiterăm faptul că aceste discuții trebuie să se bazeze exclusiv pe informații oficiale și corecte, și nu pe speculații sau dezinformări”, a transmis Dan Nechifor.
Prefectul a precizat că bugetul alocat unităților sanitare din județ va fi suficient pentru desfășurarea activității medicale în condiții normale, fără a afecta accesul populației la servicii de sănătate.
Semnal de alarmă tras de sindicate
Cu toate acestea, în sală s-au făcut auzite voci critice. Daniel Bulboacă, președintele Sindicatului „Solidaritatea Sanitară” din Botoșani, a catalogat reforma drept „irațională” și a cerut Guvernului să revină asupra deciziilor.
„Vrem să tragem un semnal de alarmă adresat guvernanților României față de măsurile iraționale de reformă. De ce spun iraționale? Am pregătit niște cifre exacte, cel puțin în ceea ce privește partea de sănătate. Se intenționează reducerea cheltuielilor în sectorul de sănătate cu spitalele publice (…) Creșterea bugetului CNASS nu este generată de creșterile salariale din sistemul public de sănătate (…)”, a afirmat liderul sindical.
Bulboacă a detaliat evoluția bugetului CNASS, punctând că problemele financiare nu sunt generate de cheltuielile salariale, ci de alte capitole bugetare. Potrivit acestuia, deși bugetul CNAS a crescut de la an la an, procentul obținut de spitale și cel reprezentând salariile au scăzut de la un an la altul. „Conform declarațiilor premierului, următoarele măsuri de reformă au țintă tot spitalele publice, deși v-am demonstrat că nu banii către spitalele publice au generat problema de la CNASS. Noi considerăm că sursa problemelor nu o reprezintă cheltuielile cu salariile (…) ci capitolul alte cheltuieli. Fix zona în care, prin următoarele măsuri, se vor investi mai mulți bani (…) Ea generează indirect profit către zona privată”, a punctat Bulboacă.
Sporurile nu reprezintă performanță ci despăgubiri pentru condițiile grele de muncă
El a invocat inclusiv cazuri punctuale din spitale, acolo unde angajații suferă deja de afecțiuni cauzate de condițiile de muncă. „La Sterilizare, din cei nouă salariați pe care îi avem în punctul central al Spitalului Mavromati, jumătate au probleme ale coloanei vertebrale. Avem raportul medicului de medicina muncii, iar unui salariat i-a fost chiar modificat locul de muncă, deoarece afecțiunile erau atât de grave încât nu îi mai permiteau manevrarea acelor greutăți. La spălătorie este aceeași situație”, a semnalat liderul sindical.
Referitor la controversata temă a sporurilor, Bulboacă a subliniat că acestea nu trebuie confundate cu performanța. „Sporurile nu se acordă pentru performanță. O salarizare suplimentară în funcție de performanță o înțelegem și o considerăm necesară. Sporurile se acordă pentru despăgubirea adusă unui salariat pentru prejudiciul suferit datorită muncii desfășurate, din cauza condițiilor de muncă (…)”, a precizat acesta.
Analiza cifrelor
Bugetul CNASS
2023 – 59,7 miliarde lei
2025 (estimare) – 79,1 miliarde lei
+32% creștere (adică 19,4 miliarde lei în plus)
Doar 7,3 miliarde lei din această creștere merg către spitalele publice. Restul de 12 miliarde lei (62%) sunt alocate altor cheltuieli
Finanțarea spitalelor publice
2018: 67,3% din bugetul CNASS
2023: 62,7%
2025: 56,7%
Pierdere -10,8 puncte procentuale în 7 ani
Asta înseamnă -18,7% din ponderea totală în bugetul sănătății
Salariile din spitale
Creștere salarii în spitale (2023–2025) +23,8%
Doar 5,8 miliarde lei în plus
Ponderea salariilor în bugetul CNASS
2018: 48,1%
2023: 40,9%
2025: 38,2%
Scădere de -10 puncte procentuale în 7 ani
Reducere de 25,8% a ponderii salariale în totalul bugetului CNASS
„Reforma finanțării spitalelor publice a avut deja loc – și a însemnat o reducere constantă. Direcția actuală nu este o corectare, ci o adâncire a dezechilibrului” — Daniel Bulboacă, președintele Sindicatului „Solidaritatea Sanitară”.
Reducerea posturilor din administrație ar putea afecta inclusiv populația
O altă temă sensibilă abordată a fost reducerea posturilor în administrația publică. Bulboacă a avertizat că eliminarea a 40% dintre posturi, așa cum s-a vehiculat, ar crea dezechilibre majore în instituții.
„În urma reducerilor, vom avea două categorii de persoane – o parte nemulțumită pentru că li s-a desființat postul și au fost concediați, iar cealaltă parte care va trebui să muncească pentru doi, trei oameni ca să poată face față volumului de muncă. Aceste măsuri nu pot duce decât la un blocaj al administrației publice locale garantat”, a concluzionat Bulboacă.
Prefectul, factor de echilibru
Prefectul Nechifor a explicat că această dezbatere a fost convocată tocmai pentru ca mesajele sindicaliștilor să ajungă în atenția Guvernului și a anunțat că la următoarea ședință vor fi invitați și parlamentarii botoșăneni.
„De aceea am solicitat această ședință CDS, pentru ca toate aceste puncte de vedere și propunerile de modificare să ajungă la sediul Guvernului”, a spus prefectul județului, care a subliniat că măsurile anunțate de Guvern vin tocmai pentru a proteja populația de o criză majoră.
PSD, între guvernare și opoziție
Surprinzătoare a fost poziția adoptată de Dorin Birta (PSD), vicepreședintele Consiliului Județean Botoșani, care s-a raliat deschis poziției sindicaliștilor, deși reprezintă un partid aflat la guvernare. Acesta a susținut necesitatea unei evaluări riguroase a sporurilor acordate, fără a generaliza sau a stigmatiza angajații din sistemul public.
„Sunt zone în instituțiile publice care, poate, nu își merită sporul de 15% pentru condiții vătămătoare. Dar sunt și angajați care chiar muncesc în condiții grele și merită aceste sporuri”, a afirmat Birta, dând exemplul Direcției Județene de Drumuri și Poduri, instituție aflată în subordinea sa. „În decursul anilor, după patru ani, s-a putut acorda acest spor și este singura mărire salarială de la Direcția de Drumuri Județene. Și ei stau în ger, în frig, în ploaie și în căldură la temperaturi ridicate. Unele persoane, să presupunem, că iau ilegal acest spor, dar trebuia făcută o analiză foarte clară. Indiferent că sunt sau nu afectați, ei primesc aceeași sumă”, a punctat oficialul.
Vicepreședintele CJ Dorin Birta – „Eu nu voi vota niciodată așa ceva”
Vicepreședintele CJ Botoșani a criticat și modul abrupt în care se aplică noile măsuri, solicitând un calendar predictibil pentru ca oamenii să se poată adapta. „Trebuia ca aceste măsuri să fie luate măcar de la 1 ianuarie, ca să se dea un orizont oamenilor (…) O să creăm o problemă socială”, a avertizat el. Tot el a avertizat că tăierile de sporuri și reducerile de posturi vor genera efecte sociale profunde. „Vom avea scăderea puterii de cumpărare și un caz social extins. Eu nu voi vota niciodată așa ceva. Sunt de acord ca atunci când persoana iese la pensie, postul să se desființeze, dar nu să se forțeze restructurări brutale. Oamenii sunt stresați în toate instituțiile”, a mai spus Dorin Birta.
Dialogul social de la Botoșani a scos la iveală o realitate paradoxală – în timp ce Guvernul își asumă o reformă dură, voci din interiorul puterii se solidarizează cu sindicatele. Rămâne de văzut dacă mesajele transmise din teritoriu vor cântări suficient de greu pentru a tempera elanul reformator al executivului.
